Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Roșiile i-au adus câștig

Publicat: 29 decembrie 2016 - 19:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pasiunea pentru horticultură l-a făcut pe Ion Loagăr, administratorul Tehnoplant Scânteia, județul Ialomița, să pună bazele unei afaceri. Astăzi îl are alături pe fiul său, Daniel Loagăr, și împreună administrează o exploatație de șase sute de hectare, pe care cultivă deopotrivă cultura mare și legume în câmp deschis. Profitul îl obțin în mare parte din cultura de roșii, pe care le livrează fabricilor de procesare.

Tehnoplant Scânteia și-a început activitatea acum 14 ani, când Ion Loagăr, inginer agronom la Întreprinderea Legume și Fructe Ialomița, a fost atras de horticultură și a vrut să facă mai mult. „Am început cu cinci hectare cultivate, dintre care unul cu tomate, rădăcinoase și ardeioase. Am avut un an de început promițător pentru legume și atunci am decis să mă ocup de legumicultură pe mai departe”, își aduce aminte Ion Loagăr. Extinderea a fost treptată, iar acum 30 la sută din suprafața totală de 600 ha este destinată culturii de legume în câmp deschis. „Nu renunțăm nici la cultura mare, nu avem prea multe specii, iar unele aș spune că sunt strategice. Grâul îl folosim ca să plătim arenda”, spune Ion Loagăr.

Tehnoplant ScânteiaClick pe poza pentru galerie!

Rapița câștigă teren în cultura mare
Grâu a cultivat, în 2016, pe 300 ha, dar pe măsură ce afacerea cu legume se dezvoltă și crește suprafața, grâul este cultura la care va renunța. „Vrem să reducem la 200 ha suprafața de grâu, ca să o putem crește pe cea cu rapiță. S-a constatat în ultimul timp că rapița este mai rentabilă prin preț și chiar prin producția obținută. Dacă obții peste 3,5 t/ha, este foarte bine”, spune Ion Loagăr. În structura culturilor de cereale mai are 100 ha cu floarea-soarelui, 120 ha cu porumb și 150 ha cu rapiță. Producțiile obținute în 2016 au fost bune: la grâu - 6200 kg/ha, la rapiță, o medie de 3.800 kg/ha, la floarea-soarelui, între 3.500 și 4.000 kg/ha, iar la porumb, fiind irigat, zece tone/ha.
Sistemul de irigații asigură o continuitate și o stabilitate a producției. La cultura mare, irigarea se face prin aspersie, fiind disponibile trei rampe de 300 m, la care se adaugă câteva instalații mai vechi.

Vârful de lance: legumicultura pentru industrie
Chiar dacă suprafața cu legume este mai mică, acest segment aduce câștiguri mai mari. La cultura de legume predomină tomatele, dar mai sunt suprafețe însemnate cu castraveți și ardei. „Anul trecut am avut 42 ha de tomate, pe câmp, iar în acest an avem 55 ha”, mă lămurește Ion Loagăr. Întreaga producție este destinată procesării, în acest sens existând contracte ferme cu fabrici din Buzău, Tecuci, Vâlcea, Curtea de Argeș și Fetești. „Anul trecut am avut o producție de roșii de 55 tone/ha, vândute, anul acesta depășim 60 tone/ha. Vremea a fost mai puțin prielnică pentru cultura de tomate, dar am reușit totuși să o stăpânim”, a precizat Ion Loagăr.
La castraveți a avut, până în luna septembrie, o producție de 43-44 tone/ha, iar până la finalul recoltării s-a ajuns la peste 50 tone/ha. La ardei s-a închis cu o producție de 70 t/ha pentru gogoșar și de 50 t/ha pentru ardeiul capia. „Anul trecut am avut producție bună, dar mai mică, de 50 t/ha la gogoșar”, spune fermierul.
Pentru că întreaga producție de legume este destinată procesării, opțiunile pentru alte specii sunt reduse. „Ne-am ferit de cultura de vinete pentru că nu o putem da mai departe la procesare, nu sunt fabrici care să proceseze vinete”, a spus Ion Loagăr.

Profit de 50 la sută
Având contracte ferme cu fabricile de procesare, familia Loagăr este mulțumită chiar și cu un preț mai scăzut, pentru că își asigură totuși vânzarea unei cantități ridicate din recoltă. Pentru un kilogram de castraveți, prețurile primite au variat între 0,9 și 1,5 lei, iar pentru a-l produce cheltuie jumătate din valoare. „La tomate, prețul primit de la procesatori a fost între 0,4 și 0,5 lei/kg, dar livrând 50-60 de tone, este acceptabil. Plus că am avut șansa să beneficiem de subvenția suplimentară. Dar avem cheltuieli care depășesc 20.000 lei/ha pentru cultura de tomate. Dacă mai adăugăm și evenimente neprevăzute, cum este grindina, după care sunt necesare tratamente pentru a reface cultura, putem ajunge la cheltuieli de 25.000 lei/ha”, a explicat fermierul.
În acest moment, Tehnoplant Scânteia livrează producția către cinci fabrici, dar nu toate relațiile contractuale sunt mulțumitoare. „La prețurile pe care le practică industria, noi nu suntem mulțumiți, dar vrând să evităm piața, unde sunt probleme, am ales fabrica de conserve. Până acum lucrăm cu cinci fabrici și este posibil ca în 2017 să eliminăm una și să mai accesăm altele”, a spus Ion Loagăr.

Utilaje specifice
Pe lângă investițiile în sistemul de irigații prin picurare, Tehnoplant a investit și în utilaje specifice culturii de legume. Până în 2015, s-a lucrat preponderent cu forță de muncă manuală. Din acest an, cu ajutorul fabricilor cu care colaborează, au primit o combină de recoltat tomate și vor mai primi încă una. „Dacă se impune, vom mai lua una de la o altă firmă, pentru a recolta în timpul optim. Prin recoltare mecanizată se obține o reducere substanțială a costurilor, probabil cu peste 30-40%”, a estimat fermierul. Un asemenea utilaj costă până la 160.000-200.000 de euro.
Pentru recoltatul castraveților, folosesc mașina platformă. Astfel se prelungește și perioada de vegetație a culturii, crește calitatea recoltării și se eficientizează recoltarea. Culesul se face cu 24 de persoane, câte 12 pe fiecare parte, iar utilajul se deplasează cu o viteză de 100 m/h. Deocamdată mașina nu este testată pentru alte culturi și costă 65.000-70.000 de euro, cu tot cu tractorul, modificat special pentru acest utilaj.

 

Ion Loagar_t
Ion Loagăr: „Dacă nu sunt evenimente (grindină, furtuni), noi putem să stăpânim, prin tehnologie, atacul de boli și dăunători, dar nu facem producțiile din solar. Acolo ai garanția că nu se întâmplă nimic. La cultura în câmp există riscuri. Noi asigurăm culturile în fiecare an. Cu toate riscurile, este mult mai frumos să lucrezi în câmp deschis față de solar. Este adevărat că solarul va fi viitorul și avem în gând și acest lucru, dar va mai trece ceva timp până vom pune în practică”.


DUC MAI DEPARTE INVESTIȚIILE ÎN MECANIZAREA FERMEI
Fermierul urmărește ca investițiile viitoare să le realizeze cu finanțare europeană. „Imediat ce vom reuși să ne punem la punct niște probleme de organizare, vom accesa finanțare europeană pentru dotarea cu utilaje pe segmentul de legume. Mă refer nu numai la combine de recoltat, dar vrem să mărim și gama de mașini de plantat. Este foarte important, pentru că în acest fel putem să plantăm într-un timp scurt. Noi începem plantatul după 3-4 mai, ca să fim siguri că nu vom avea probleme cu înghețul târziu. Dar anul acesta, pentru că la începutul lunii mai au fost ploi aproape zilnic, ne-a prelungit perioada de plantare. Din acest motiv trebuie să suplimentăm mașina de plantat, ca să ne încadrăm în timpul optim”, a explicat fermierul.

 

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 22 (183) din 15-31 decembrie 2016

 

Vizualizat: 818 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?