Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Roşii din solar la mijlocul lui Gerar

Publicat: 09 martie 2020 - 11:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ionuţ-Victor Radu a vândut în Piaţa Zahana din Slatina roşii dulci, gustoase şi zemoase, produse în solariile sale, până la mijlocul lunii ianuarie.

Venea cu marfă proaspătă dis-de-dimineaţă de la 84 km distanţă, din comuna natală Obârşia, situată în Câmpia Caracalului, în sud-vestul judeţului Olt. Preţul obţinut a fost unul bun: 7 lei kilogramul. Vânzarea, însă, a mers greu; probabil „s-a întârziat cu pensiile şi n-are lumea bani”, îşi explica fermierul. Puţinii cumpărători nu erau atât de “răsfăţaţi” încât să târguiască tomatele autohtone în extrasezon şi priveau cu neîncredere legumele, zicând că nu au cum să fie produse chiar în judeţul lor!

Ionuţ-Victor Radu a reuşit să producă roşii până în decembrie. Dispune de solarii modernizate cu sisteme performante de încălzire (centrale automate pe combustibil lichid), ce i-au permis să prelungească cu o lună ciclul de producţie. Şi apoi vremea fiind blândă, plantele au beneficiat din plin de căldură, luminozitate şi umiditate, dar şi de hrană şi de o bună protecţie fitosanitară. „Cultura de tomate am desfiinţat-o pe 30 decembrie. Ultimul cules, înainte de a elibera resturile vegetale şi de a dezinfecta solariile, a fost de aproape o tonă. Închei un an legumicol profitabil”, a explicat fermierul.

RoÅŸii din solar la mijlocul lui GerarClick pe poza pentru galerie!

În Scoţia, ucenicie la căpşunărie

Povestea lui Ionuţ-Victor Radu este una de succes, începută încă din studenţie, atunci când tânărul oltean a plecat în Scoţia cu Facultatea de Management a USMAV Bucureşti, într-un schimb de experienţă. „Acolo am ajuns să lucrez într-o fermă de căpşuni şi de zmeură. Apoi, am venit în ţară în 2012 şi am încercat să cultiv câteva soiuri mai productive de căpşuni. După un timp m-am reîntors în Insulele Britanice, pentru că interveniseră unele probleme. În anul 2016 am revenit acasă, fără gând de a mai pleca, şi m-am apucat mai serios de agricultură”, îşi aminteşte fermierul.
Mai întâi a căutat o bucată de teren în satul Cîmpul Părului, a amenajat un solar de 1.500 mp şi a înfiinţat o fermă de căpşuni. La asta se pricepea destul de bine. „La mine familia nu a avut legătură cu agricultura. Am luat totul de la zero: am cumpărat pământ, am făcut gard, am săpat fântâni”, susţine fermierul.
Între timp, aflând de oportunităţile din legumicultură, s-a reorientat. L-au ajutat mult Programul Tomata (e al treilea an de când primeşte sprijinul de 3.000 euro) şi SubMăsura 6.1: Instalarea tinerilor fermieri, prin care a beneficiat de aportul financiar nerambursabil în valoare de 40.000 euro. „Apoi, de la an la an am început să mă extind; am construit 11 solarii în suprafaţă de 6.000 mp, acum mai există în lucru un altul de 1.500 mp, în care cultiv, pe lângă căpşuni, şi roşii, ardeioase (ardei gras şi capia) şi castraveţi. Valorificând producţia pe piaţă, era nevoie de diversitate, nu puteai să te duci la vânzare cu un singur produs”, explică inginerul agronom.

Ionut Victor Radu_b

În solar, a început munca la „foc continuu”

În ianuarie a început munca din plin. „Pentru solariile încălzite, în suprafaţă de 2.500 mp, am semănat şi repicat. Urmează să continuăm pentru cele neîncălzite, după care ne pregătim pentru câmp. În acest ciclu produc peste 20.000 de fire de răsad de tomate şi vreo 1.000 de castraveţi, numai pentru solarii. O să mai fie căpşuni la solar şi zmeura din câmp”, explică Ionuţ-Victor Radu.
Legumicultorul din Obârşia, judeţul Olt, preconizează să iasă pe piaţă cu tomate printre primii dintre grădinarii olteni, astfel încât să poată obţine un preţ bun. De regulă, trufandalele costă între 15 şi 20 de lei kilogramul, ca mai apoi, preţul să coboare spre 4-5 lei/kg.
Ionuţ-Victor Radu lucrează cu pasiune, însă are de făcut faţă multor greutăţi. Grădinăritul cere multă muncă, investiţii în bani şi oameni dispuşi să muncească. Pentru activitatea curentă este nevoie zilnic de patru lucrători harnici, dar dispune oricând de şase-şapte persoane pe care le ţine aproape de el. Anual comercializează pe piaţă câteva zeci bune de tone de legume şi fructe.

RoÅŸii din solar la mijlocul lui Gerar_b

Afacerea lui şi vânzările s-au dublat, ca şi eforturile financiare şi fizice. Dar nici profitul nu este de neglijat. Fermierul a investit toţi banii pe care i-a avut, economiile proprii, fondurile europene nerambursabile, împrumuturile bancare, costurile totale ridicându-se undeva la peste 120 mii de euro.
Legumicultorul din Obârşia a înţeles că altă cale spre dezvoltare nu-i decât asocierea. Astfel, împreună cu alţi tineri din zonă, a constituit Cooperativa Agricolă „Legume Olteneşti Vădăstriţa”, cea mai mare structură legumicolă din judeţ, al cărei membru fondator este şi, în acelaşi timp, şi vicepreşedintele ei. Despre cum sunt organizaţi tinerii legumicultori în cooperativă, citiţi în numărul viitor al revistei, într-un interviu cu Gabi Dănciulescu, preşedintele organizaţiei.

RoÅŸii din solar la mijlocul lui Gerar_b

Împreună cu un grup de cooperative legumicole din judeţul Olt, această structură asociativă dezvoltă un proiect comun în Piaţa Zahana din Slatina. Este vorba despre Colţul românesc, un spaţiu special amenajat, cu peste 50 de mese pentru vânzarea legumelor şi fructelor produse în fermele olteneşti.
Dar dorinţa cea mai arzătoare a lui Ionuţ-Victor Radu, exprimată ori de câte ori are ocazia, este ca prin cooperativă să realizeze o microunitate de procesare a legumelor şi fructelor. Şi are convingerea că, în curând, va fi un vis perfect realizabil!


Ionuţ-Victor Radu: „Trebuie să citeşti tot timpul, deoarece tehnologiile de cultură se schimbă, se modernizează. Aceasta este cheia succesului, după părerea mea, să fii în temă cu noutăţile!”

RoÅŸii din solar la mijlocul lui Gerar_b


ÎNVĂŢĂMINTELE UNUI EVENIMENT NEDORIT

După cum se ştie, orice drum spre succes este un urcuş anevoios şi cu obstacole. La începutul anului trecut, un fenomen meteo extrem (averse sub formă de grindină, urmate de rafale puternice de vânt) i-a distrus lui Ionuţ-Victor Radu un solar în suprafaţă de 1.100 mp, pierzând, astfel, recolta de tomate extratimpurii, plantate cu doar câteva zile înainte de nenorocire. Paguba s-a ridicat la peste 10.000 de lei. Solarul fusese modernizat, dotat cu două centrale termice şi ventilatoare electrice pentru asigurarea microclimatului.
După cum ne spune, învăţămintele însuşite din acest eveniment nedorit au fost că va trebui să producă mai mult răsad şi, lucru important!, să-şi asigure spaţiul de producţie şi cultura.


Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Vizualizat: 3218 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?