Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

ROMÂNIA - condiţii de EXCEPŢIE pentru producţia de VIN

Publicat: 13 martie 2018 - 12:19
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Condiţiile climatice negative din 2017 (furtuni, îngheţul din primăvară, seceta din vară), manifestate în diferite state ale UE, au generat pierderi considerabile pentru viticultorii europeni. 

Principalele podgorii din spaţiul comunitar reclamă scăderi ale producţiilor de vin cuprinse între 16% şi 21%. În timp ce alţii au avut de suferit, România, dimpotrivă, a beneficiat anul precedent de condiţii de excepţie pentru producţia de vin, viticultorii noştri înregistrând producţii mai mari cu 10-15% faţă de 2016.

În acest context, se pune întrebarea cât de mult ar putea profita podgoriile româneşti de situaţia creată pentru a-şi creşte prezenţa pe pieţele externe?

CONSTANŢA
O cincime din vin pleacă la export

Încă din capul locului, Bogdan Ţintă, responsabil îmbuteliere la Domeniile Ostrov, menţionează faptul că 2017 a reprezentat un an reper pentru producţia de struguri şi de vin. “Anul 2017 a fost unul cu un potenţial cu 25%-30% mai ridicat decât 2016. Ca producţie de vin, anul 2017 ne-a adus în cramă cantitatea de 80.000 de hectolitri (8.000.000 litri), spre deosebire de 2016 care ne-a adus 55.000 hectolitri. Producţia de struguri, faţă de anii precedenţi, a fost foarte bună; pot spune, cu 25-30% mai calitativă şi cantitativă “, susţine Bogdan Ţintă.
Anul cu producţii bune de vin nu înseamnă însă că activitatea vitivinicolă este lipsită de probleme, forţa de muncă, de exemplu, fiind una dintre acestea. “Problemele cu care ne-am confruntat în general au fost legate de forţa de muncă manuală, pentru lucrările câmpului. Din an în an, constatăm tot mai puţin interes pe acest plan, fapt care este îngrijorător în toată ţara. Compania noastră a depăşit această situatie cu ajutorul combinelor de recoltat aflate în dotare, dar şi prin achiziţia a două combine de recoltat noi, fapt ce ne-a ajutat să putem aduce producţia de struguri în cramă pentru a o valorifica. Alţi factori privind problemele de producţie pot spune că ne-au ocolit în 2017, acesta fiind un an favorabil atât pentru recolta din câmp, cât şi pentru producţia din cramă”, arată Bogdan Ţintă.
Cum reuşesc Domeniile Ostrov să-şi valorifice producţia bună de vin din 2017? Ce se întâmplă cu mult discutatul export al vinului românesc, mai ales acum, când europenii sunt în dificultate?

vin_b
“Producţia de vin 2017 este valorificată 80% pe plan intern şi 20% pe plan extern, prin reţele de distribuţie, magazine proprii, hipermarketuri, plus o parte care se valorifică prin vânzarea vinului vrac către partenerii din România şi străinătate. O piaţă foarte bună pentru desfacere este şi comercializarea vinului către clienţi externi cum ar fi China, Polonia, Anglia, Germania, fapt ce ne bucură pentru că există atenţie şi pentru vinurile produse în România”, declară reprezentantul Domeniilor Ostrov.
Legat de export, Bogdan Ţintă completează: “Evoluţia vinului către export este în plină creştere şi aici vorbesc despre toată piaţa vinului din România, China fiind un puternic importator de vin, în special de vin roşu. Noi, Domeniile Ostrov, suntem într-o continuă creştere pe piaţa vinurilor exportate, acest lucru făcând ca 20% din producţia de vin să se îndrepte către export”.
Domeniile Ostrov, brandul sub care operează SC Ostrovit SA, deţine certificări care atestă denumirea de origine controlată şi indicaţia geografică (D.O.C.-C.M.D.). Dintre soiurile cultivate menţionăm: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir pentru vinurile roşii, iar pentru vinurile albe se cultivă soiurile: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian etc.
În prezent, Domeniile Ostrov deţin o suprafaţă agricolă de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hectare de livadă (cais, piersic, măr, prun, cireş, vişin, nuc), 150 de hectare de teren arabil şi 200 ha de sere. Domeniile Ostrov includ două mari centre: Ostrov, cu un total de cinci ferme şi o suprafaţă de circa 600 hectare, şi Lipniţa, cu un total de nouă ferme şi o suprafaţă de circa 1.000 hectare.

Un articol semnat de COSMIN TRIF

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi articolul din revista Ferma nr. 3/207 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 150 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

Vizitatorii spun ce caută la Agraria, cea mai mare şi mai dinamică expoziţie agricolă în câmp din Transilvania, organizată de DLG Intermarketing, la Jucu, în judeţul Cluj. Peste 28.000 de vizitatori au fost la Agraria în 2017, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2016.


Redactor: Violeta Mâţ
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGRARIA, o ediţie care promite! FarmFacts pentru agricultura de precizie
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?