Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Răsadurile SCDL Buzău sunt la mare căutare

Publicat: 28 iunie 2019 - 14:31
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Şi în acest an, răsadurile de legume produse la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) din Buzău au avut mare trecere. Motivul? Nu sunt greu de găsit, au fost obţinute de profesionişti, din soiuri româneşti create şi păstrate în colecţiile din câmpurile “Experimentalei” şi sunt selecţionate şi sănătoase, oferind producţii rodnice şi de calitate. În plus, creaţiile româneşti oferă garanţia gustului mult dorit al legumelor din copilărie.

În prima decadă a lunii aprilie, la SCDL Buzău era un du-te-vino continuu. O mulţime de cultivatori veneau de la primele ore ale dimineţii ca să cumpere răsaduri produse la unitate. Preţurile au rămas ca şi anul trecut, în jur de 1-1,2 lei firul, în funcţie de specie, de soi sau de hibrid.

Bianca MuÅŸatClick pe poza pentru galerie!

O activitate intensă: producerea răsadului
„Suntem în faza de producere de răsad, după cum se poate vedea, plăntuţele sunt foarte micuţe. Avem principalele specii legumicole - tomate, pătlăgele vinete, ardei iute, ardei gras, castraveţi - şi încercăm să le stabilim locul definitiv, să le plantăm. Firele de răsad sunt în faza de frunzuliţe adevărate; deci în stadiul de cruciuliţă la tomate, iar la celelalte specii, după frunzele cotiledonale, au dat deja cele adevărate şi urmează să fie plantate într-un alt spaţiu de producţie protejat. Aici, deocamdată, va rămâne la păstrat o rezervă de răsad folosită atunci când va fi nevoie să completăm golurile”, ne explica - la începutul lunii aprilie - Bianca Muşat, tânără cercetătoare în colectivul Laboratorului Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii -SCDL Buzău. „Faţă de anul trecut, vom veni mai din timp cu plantatul (în luna aprilie - n.r.), pentru a avea o producţie mai timpurie, să nu întâmpinăm probleme în ceea ce priveşte presiunea bolilor şi dăunătorilor, aşa cum s-a întâmplat în sezonul trecut”, a adăugat aceasta.

Regenerarea seminţelor de tomate
Într-una din sere, în care staţiunea cultivă legume de peste şase decenii, l-am întâlnit pe Costel Vînătoru, şeful Laboratorului, care supraveghea întreaga activitate cu ochiul specialistului. „Plantăm tomatele. Avem o colecţie bogată, de peste 1.500 de soiuri şi hibrizi. Practic, regenerăm seminţele care sunt în pericol să le pierdem, pentru că germinaţia la tomate nu se păstrează foarte mult; ea ţine timp de doi-trei ani. După aceea riscăm să pierdem sămânţa! Pe de altă parte, avem experienţe montate în solar şi acolo facem observaţii fenologice şi biometrice la tomate, ardei iute şi pătlăgele vinete, pentru că şi la aceste specii avem o colecţie însemnată, ce cuprinde peste 400 de soiuri de ardei iuţi şi tot atâtea de vinete. Acestea sunt soiurile la care regenerăm seminţele. Sigur, colecţiile păstrate în staţiune sunt mult mai bogate. De asemenea, monitorizăm pe tot parcursul vegetaţiei evoluţia plantelor - de la semănat, răsărire şi până la stadiul de plantat - în ceea ce priveşte vigoarea, starea de sănătate, uniformitatea, dar şi caracteristicile genetice urmărite în procesul de ameliorare. Avem o activitate destul de complexă; practic, suntem mai mult canalizaţi pe zona de ameliorare, acesta fiind şi specificul laboratorului”, ne-a declarat cercetătorul buzoian.

Aclimatizarea şi ameliorarea unor noi specii de legume
La SCDL Buzău se află în studiu şi specii mai noi de legume, care nu au fost niciodată cultivate în România, pentru care se încearcă aclimatizarea şi introducerea lor în programul de ameliorare. „Între acestea se pot evidenţia planta yam (Dioscorea Villosa), o varietate destul de interesantă; pe urmă ştevia dulce sau Stevia rebaudiana, o plantă ce poate să depăşească zahărul de trei sute de ori în dulceaţă! Am reluat cercetările la această plantă; noi am mai studiat-o în trecut, însă demersurile au eşuat. Acum avem speranţe că vom obţine un soi adaptat la condiţiile pedoclimatice. De anul viitor putem vorbi de răsaduri şi poate chiar şi de documentaţia în vederea omologării şi brevetării.
Sigur, avem în studiu şi în proces de ameliorare soiuri de cicoare, de busuioc, tot ceea ce ţine de legumicultură, până la alunele de pământ!”, a precizat Costel Vînătoru.

În omologare: buretele vegetal şi noi soiuri de bame şi de usturoi
Pentru omologare şi brevetare, nucleul de cercetare al Laboratorului Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii a depus anul acesta, la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS), documentaţia pentru dovlecelul şarpe, o specie care a fost aclimatizată şi pentru care cercetările au fost finalizate cu succes, precum şi pentru pepenele de iarnă. „Mai avem buretele vegetal, aflat şi el în circuitul testării, un soi de bame şi două de usturoi. Este de mare importanţă, pentru că suntem deficitari la specia usturoi. Ministerul a sesizat că România importă foarte mult usturoi şi, sigur, cauza principală este absenţa soiurilor autohtone şi de aceea a lansat Programul Usturoiul. Noi sperăm ca de la anul să avem primul soi de usturoi omologat şi urmează şi cel de-al doilea, pentru care am trimis documentaţia. Anual depunem la ISTIS cam cinci-şase creaţii ştiinţifice noi în vederea omologării, după potenţialul financiar. Noi am putea omologa mai multe soiuri şi hibrizi din specii legumicole, dar nu ne putem întinde foarte mult din cauza resurselor financiare limitate”, a precizat omul de ştiinţă buzoian.

„Puţine creaţii româneşti pretabile pentru spaţiile protejate”
Faţă de anul trecut, activitatea staţiunii este mai bună, iar volumul de muncă e mult mai mare. Tematica de cercetare a devenit mai bogată, generată şi de proiectele de cercetare pe care le-au câştigat, în cadrul cărora au fost obligaţi să angajeze tineri ingineri. „Unitatea are unsprezece noi cercetători pe două proiecte ce vizează îmbunătăţirea secvenţeleor tehnologice la plantele de cultură. Practic, vorbim de fenomenul schimbărilor climatice şi noi trebuie să elaborăm tehnologii specifice pentru condiţiile actuale. Şi, bineînţeles, nu în ultimul rând, ameliorarea, obţinerea de soiuri şi de hibrizi pretabili pentru spaţiile protejate, unde suntem deficitari. Pun accent pe acest aspect pentru că înregistrăm un deficit foarte mare, mai ales la speciile principale de legume: tomate, ardei, vinete. Avem puţine creaţii româneşti pretabile pentru a fi cultivate în spaţii protejate. În cadrul proiectelor urmărim să obţinem creaţii biologice pentru spaţii de cultură protejată, dar şi pentru câmp, cât şi plante mai puţin răspândite, cele care sunt vizate pentru aclimatizare, şi reabilitarea speciilor legumicole vechi, neglijate în cultură, cum ar fi fasolea sau fasoliţa”, a explicat Costel Vînătoru.
Condiţiile climatice ale acestui an nu au fost dintre cele mai favorabile. La începutul lunii mai, în judeţul Buzău o grindină agresivă a produs pagube foarte mari în toată lumea vegetală, nu numai în legumicultură. La SCDL Buzău, în urma vijeliei şi a căderilor masive de grindină, au fost distruse câteva solarii.

 Costel Vînătoru_b

Costel Vînătoru: „Există riscul ca odată cu sămânţa sau răsadul achiziţionat, cultivatorul să ducă de multe ori acasă, nu bucuria şi producţia, ci nenorocirea, necazul, adică un răsad contaminat, virusat, virozat sau cu dăunători pe el! Astfel el se poate inocula în teren, în seră, în solar sau chiar în câmp şi ani de zile să nu se poată obţine producţii de legume sau produse sănătoase”.


VIITORUL LEGUMICULTURII VA FI ÎN SPAŢII PROTEJATE
Costel Vînătoru recomandă legumicultorilor să se orienteze spre culturile în sere şi solarii, deoarece „viitorul legumiculturii va fi în spaţii protejate, dar moderne! Aici trebuie avută mare grijă ca lucrările de îngrijire a plantelor să fie făcute corespunzător şi la timp! Duşmanul cel mai mare în această perioadă în spaţiile protejate este condensul; umiditatea atmosferică crescută favorizează apariţia bolilor, boli care provoacă pagube foarte mari în legumicultură. Ele pot fi controlate, dar cu cheltuieli foarte mari şi cu efecte adverse asupra calităţii producţiei şi asupra mediului. De asemenea, aerisirea spaţiilor protejate, ca şi aplicarea udărilor la timp sunt condiţii elementare pentru această perioadă”, a precizat cercetătorul.
Acesta a atenţionat producătorii asupra surselor de unde îşi procură materialul biologic. „La cumpărare, soiul sau hibridul trebuie certificat, cunoscut, autentic. Apoi, să fie respectate tratamentele fitosanitare, făcute la timp şi cu substanţe avizate, să se respecte concentraţia precizată de producător. Există tendinţa unor cultivatori de a mări dozele! Nu e bine, pentru că se creează fitotoxicitate, fenomen dăunător plantelor şi cu repercusiuni asupra producţiilor, sănătăţii consumatorilor şi asupra solului şi mediului”, a concluzionat specialistul.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 291 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?