Răsaduri de nota 10: trucuri şi sfaturi utile

În acest articol veţi găsi:

1. Pregătirea pentru semănat
2. Producerea răsadurilor în răsadniţe
3. Repicatul
4. Tratamente şi fertilizare în producerea de răsaduri
5. 5 greşeli frecvente la producerea de răsaduri
6. Sfatul specialistului: Atenţie la răsadniţe

Pregătirea pentru semănat

“Activitatea se realizează într-un spaţiu special amenajat, curat, dezinfectat şi luminos care să permită un bun control al microclimatului (temperaturii, umidităţii şi ventilaţiei), folosindu-se cuburi nutritive, ghivece din materiale plastice, dar şi paletele sau plăcile alveolare.

Semănatul în răsadniţe se face în substrat afânat şi bine nivelat, la o temperatură a solului între 22-26 °C pentru plantele termofile (ardei, vinete, tomate), iar pentru cele mai rezistente la temperaturi mai mici (varză, salată etc) de 18-20 °C”, ne-a declarat dr. ing. Victor Lăcătuş, membru ASAS.    

Producerea răsadurilor în răsadniţe

Potrivit omului de ştiinţă, seminţele se acoperă cu un strat de pământ de maximum 1 cm, se tasează uşor şi se udă cu apă curată.    

Temperatura trebuie să fie mai ridicată în perioada dintre semănat şi răsărit, iar umiditatea mai mare la legumele cu un conţinut ridicat de apă (castraveţii) care au nevoie de o umiditate de 80-90%.

Repicatul

Când plantele au format o frunză-două se face repicatul prin transplantarea răsadurilor, asigurându-li-se un spaţiu mai mare de nutriţie.

Operaţiunea urmăreşte înlăturarea plantelor slab dezvoltate, ca şi ruperea vârfului rădăcinii (pivotante) ce determină o mai bună ramificare, recomandată mai ales la tomate, ardei, vinete, varză şi conopidă timpurie.

Tratamente şi fertilizare în producerea răsadurilor

De asemenea, răsadurile vor fi supuse tratamentelor fitosanitare cu fungicide şi erbicide, iar preventiv, se utilizează capcane colorate pentru dăunători (trips, musculiţa alba, musculiţa de turbă, acarieni). 

Fertilizarea se face de o dată sau de două ori, folosindu-se îngrăşăminte la sol sau foliare, însă prima aplicare trebuie făcută cu un îngrăşământ pe bază de fosfor, dar şi agronutrienţi de înrădăcinare.

5 greşeli frecvente la producerea de răsaduri

1. Nu se respectă igiena din răsadniţă (spaţiul de producţie nedezinfectat; solul neerbicidat);
2. Semănatul prea adânc al seminţelor;
3. Turba utilizată necorespunzătoare;
4. Nerespectarea temperaturii şi a umidităţii optime;
5. Udarea cu apă având un conţinut ridicat de săruri.

Atenţie la răsadniţe!

„Cei care seamănă de timpuriu expun răsadurile la îngheţurile iernii, din această cauză unii cultivatori pun mai multă sămânţă decât le trebuie ca să poată alege din fire. Legumicultorii care-şi fac singuri amestecurile (mraniţă, pământ şi nisip) în care seamănă să fie atenţi la cantitatea de mraniţă; aceasta să nu depăşească 25% pentru că în anii secetoşi, gunoiul de grajd nu a primit suficientă apă şi concentrează elementele chimice ce pot compromite cultura, mraniţa fiind prea iute!

De asemenea, cei care folosesc turba să ştie că sunt sortimente specială pentru semănat şi pentru repicat. Cei care seamănă şi nu mai repică e bine să folosească o turbă pentru repicat care are în ea elementele nutritive necesare plantelor.

O atenţie desebită ar trebui acordată la aerisirea răsadniţelor unde se poate concentra CO, gaz toxic pentru om şi plante, rezultat din arderea incompletă a combustibilului din sobele de încălzire. Acest lucru se poate observa că frunzuliţele răsadului sunt într-un unghi mai ascuţit spre vârf!”, a precizat acad. dr. ing. Victor Lăcătuş.   

Citiţi şi despre MRANIŢĂ - cel mai bun îngrăşământ pentru răsaduri!