Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Răsadul de roșii visează la cei 3000 de euro

Publicat: 26 februarie 2017 - 20:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârșitul lunii trecute, Direcția Agricolă Galați a organizat o întâlnire cu legumicultorii din comuna Matca pe tema schemei de ajutor de minimis pentru tomate, aprobată recent de Executiv, în cuantum de 3.000 euro/beneficiar, anual! 

Revista Ferma a stat de vorbă cu câțiva legumicultori privind preocuparea acestora de a solicita ajutorul de minimis și despre stadiul lucrărilor în legumicultură.

întâlnire cu legumicultorii din comuna MatcaClick pe poza pentru galerie!

Subvenția l-a „descălecat” de pe TIR!
Din toamnă, Aurel Lupu se hotărâse să plece în lumea largă ca șofer pe TIR. Luase toate testările și obținuse toate documentele. Se săturase de munca în solar. Dar, subvenția de 3000 euro pentru tomate, pe care o va acorda Guvernul timp de trei ani, l-a convins să-și mute gândul! „Am semănat roșiile pe data de 9 ianuarie cu un hibrid extratimpuriu destul de productiv, Gravitet F1. Acum ne pregătim să repicăm cultura, o vom face într-o săptămână, cam pe 3-4 februarie. Va urma plantatul, undeva la 15 martie, apoi, recoltatul primelor roșii pe 10 mai. Anul trecut am ieșit pe piață în 13 mai. Am o jumătate de hectar de solar și intenționez să depun cerere pentru a intra în programul cu tomatele”, ne-a declarat legumicultorul.
Cultivatorul a produs o sută de mii de fire de răsad de tomate, cât pentru trei hectare! Are comenzi, cererea-i mare în Matca și nu toți se obosesc să facă răsad. Vor urma castraveții, șapte mii de fire, răsad pe care legumicultorul îl va planta pe 20 martie, iar după o lună va recolta. În solar va pune 15 ari de roșii, 20 de castraveți, iar restul până la jumătatea de hectar, ardei și vinete.
Mătcașul ne face un calcul: 0,46 lei e sămânța de roșie, iar răsadul, cu toate substanțele, până la faza de cules, costă cam 2,5 lei firul, iar la vânzare, la primul cules, prețul este la 3-3,5 lei/kg.

Pagube din cauza iernii
Aurel Lupu susține că gerurile mari din această iarnă i-au ridicat cheltuielile cu încălzirea. Are sobe pe lemne și rumeguș. Căderile masive de zăpadă și viscolul i-au dărâmat 15 ari de solar. Pentru a repara stricăciunile, îi trebuie pe puțin 4500 lei. Mătcașul dispune și de 80 ari de grădină, în care va pune vânătă, ardei gras și ardei iute. Pentru câmp, va semăna pe 5 martie, în mai va planta răsadul și în iunie va ieși pe piață cu marfă proaspătă.

„Nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate”
Pe Dorinel Bratu l-am văzut un pic cam abătut; nu poate accesa ajutorul de minimis. „Dacă venea ceva mai înainte, semănam mai devreme, așa nu știu dacă mă încadrez la condițiile impuse. După socoteala mea, cred că voi ieși pe piață la începutul lui iunie! Târziu”, a explicat mătcașul.
Acesta are 12 ari de solar; a semănat roșiile la începutul lunii ianuarie. În prima săptămână din februarie a repicat cele 3.200 fire de răsad produse. Dorinel Bratu nu se califică nici pentru producția de toamnă: „Trebuie să fac rotația culturii, imediat după roșii voi pune castraveți! Nu cultiv tomate după tomate!”
Și pentru el, anul legumicol trecut a ieșit foarte prost: „Preț mic, am ajuns să vând roșii cu 60 bani/kg. Am ars o Rabă de lemne și 2-3 mașini de rumeguș, am cheltuit cel puțin 5000 lei. Apoi, semințele (Gravitet F1) - 1500 lei, prafurile pentru stropit, iar când am tras linie, am ieșit aproape sub!” Munca nu a pus-o la socoteală! A lucrat împreună cu soția; este șefă de sală la un supermarket. „Salariul ei îl băgam în agricultură. Avem un caiet de acum 20 de ani în care am notat situația financiară. De la an la an, tot mai jos!”, ne-a declarat cu amărăciune Dorinel Bratu.

De la costum, la pufoaică!
Cultivatorul este un om... cultivat! A absolvit un liceu industrial de electronică. „Am lucrat în București, la un institut de cercetări electronice. M-am întors în Matca în urmă cu 20 de ani. În primul an când am pus roșii, am cumpărat o mașină. În al doilea an, un frigider, în al treilea, un reșou! Am mers la vale, la vale; tot la vale!”, a susținut legumicultorul. Și a continuat: „Coborârea a fost bruscă; am trecut de la costum, la pufoaică! În institut lucram la patru ace; în solar arât ca un soldat uzbec!”
Dorința lui Dorienl Bratu este ca fata lui, care a fost ținută departe de munca grea din solar, să învețe carte! Este în ultimul an de liceu la biologie-chimie și se pregătește pentru admitere la medicină!

„În mai voi ieși cu tomata la vânzare!”
Marian Chirițoiu este entuziasmat de subvenția de 3000 de euro. Susține că se încadrează în rigorile programului și că va depune cerere. Cultivatorul are 30 de ari de solar și o grădină de 20 ari. „Am semănat pe 4 ianuarie roșiile și ardeii și am produs, în total, 10 mii de răsaduri. În curând, trebuie să repic roșia, iar după 10 februarie, vine rândul ardeilor! Plantatul lor în solar va fi până pe 25 martie, de Bunavestire! Vreau să ies în 20 mai cu tomatele pe piață!”, ne-a declarat Marian Chirițoiu. El este sigur că va culege mai bine de 2 kg de roșii/ar; pune patru fire de răsad, așa cum cere tehnologia. Speră că va ieși pe piață după 22-23 mai. Dintr-un buchet de șase roșii, va recolta două-trei mai coapte, pe celelalte le va lăsa. „Zăpada mi-a distrus 18 ari de solar. Suntem în 29 ianuarie și abia am dat folia jos. Voi cumpăra căpriori din lemn, 10.000 lei nu cred că-mi ajung!”, a explicat cultivatorul.
Acesta a recunoscut că roșia este, totuși, cea mai profitabilă cultură. Anul trecut, l-au cam usturat la buzunar ardeii! „În toamnă a intrat o viroză și mi-a afectat mai mult de jumătate din recoltă. În două luni, tot ce am cultivat pe șapte ari s-a dus!”, a explicat legumicultorul.
Cu grădina stă mai bine. „E mai gras pământul, că îl fertilizez cu gunoi de grajd; vin TIR-uri de 16-18 tone, dau 800 lei. Așa fac producție. La primul ciclu, cheltuiala-i mai mare; faci focul, ai grijă de cultură. La început, când vinzi, prețul este un pic mai bun, apoi scade, că iese producție multă și se blochează piața”, susține mătcașul. Ne spune că nu a ieșit din solar din toamnă! A eliberat terenul până la 1 decembrie, a săpat, l-a pregătit, după Crăciun, a făcut paturile germinative.
Marian Chirițoiu lucrează la legume de când era copil. Meseria o practică foarte riguros, ca la carte, așa cum a fost învățat de părinții săi.

 

MATCA SAU LOCUL ÎN CARE LEGUMICULTURA NU MOARE!
„Interesul a fost mare, întrucât au fost prezenți peste patru sute de cultivatori cărora le-am prezentat programul pe tomate, pașii de parcurs pentru a fi îndeplinite condițiile de eligibilitate, ca banii alocați - 3000 de euro pentru 1000 mp, timp de trei ani - să stimuleze producția de tomate din extrasezon”, ne-a declarat Dima Floricel, directorul executiv al DADR Galați despre participarea mătcașilor la întâlnirea de lucru pe tema ajutorului de minimis.
În urma discuțiilor, legumicultorii au susținut că programul trebuia prelungit până pe 15 iunie, pentru că există temerea ca în condițiile acestui an să se întârzie ieșirea pe piață cu tomatele. Ei au fost lămuriți că ajutorul de minimis nu va afecta măsurile de finanțare aflate în derulare.
De asemenea, mai mulți legumicultori s-au interesat dacă statul va acorda sprijin privind pagubele pricinuite de căderile de zăpadă din ianuarie, care le-au distrus solariile și recolta de salată, știut fiind faptul că în Matca sunt înregistrate 327 de cereri de despăgubire.
Discuția mea cu fermierii s-a încheiat, totuși, într-o notă optimisă, formulată de Marian Chirițoiu: „nu va muri legumicultura în Matca, comuna e frumoasă, oamenii sunt gospodari și pricepuți”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 3 (186) din 15-28 februarie 2017

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizat: 512 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?