Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Putregaiul inelar, o boală de carantină care ameninţă culturile de cartof

Publicat: 15 ianuarie 2009 - 08:09
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
În ultimii ani, dar în special în ultimii doi ani, răspândirea în România a putregaiului inelar al cartofului produs de Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus, este o bacterioză deosebit de periculoasă, maladia fiind monitorizată printr-o Directivă a Comunităţii Europene.

Click pe poza pentru galerie!

În contextul climatic european se întâmplă rareori ca simptomele să fie observate pe teren, iar atunci când este cazul, acest lucru se întâmplă numai la sfârşitul sezonului. De asemenea, se întâmpla adesea ca simptomele să fie mascate de alte boli, de vătămări mecanice sau de simptomele de degenerare fiziologică.

Aşadar, simptomele bolii pot trece cu uşurinţă neobservate în momentul inspecţiei în câmp. Adesea, frunzele şi tuberculii scad doar în dimensiuni, constatându-se o atrofiere a plantei, care de cele mai multe ori se confundă cu o viroză.

Manifestare
Primele manifestări evidente apar la tuberculi în apropierea stolonului şi se caracterizează printr-un aspect uşor sticlos sau translucid al ţesutului, fără înmuiere în jurul sistemului vascular. Inelul vascular poate prezenta, la stolon, o culoare uşor mai închisă decât de obicei, iniţial gălbuie apoi brun-roşcat. În momentul acesta, dacă se apasă pe tubercul în zona afectată, acesta eliberează un exudat cu aspect brânzos, care conţine milioane de bacterii. Pe măsură ce infecţia progresează, ţesuturile vasculare sunt distruse, iar cortexul exterior se poate separa de cortexul interior. În stadiile avansate ale infecţiei, la suprafaţa tuberculului apar fisuri cu marginile adesea colorate în roşu-brun. În mai multe cazuri, observate recent în Europa şi la noi în ţară, se constată o putrezire simultană a cortexului central şi a inelului vascular, care antrenează o infestare secundară, cu cavernă internă şi necroză.

Transmitere şi combatere
Transmiterea bolii este alarmant de facilă, atât prin sămânţă cât şi prin sol, afide, utilaje agricole, animale, apă etc., iar combaterea este practic imposibilă. Singura metodă de stăvilire este carantina fitosanitară.
Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 912/2004, reactualizat cu OM 387/21.05.2007 şi în lumina prevederilor Directivei Comunităţii Europene nr. 93/85/CEE, prevede măsuri drastice de terapie, şi anume:
• toţi cartofii proveniţi din parcela unde s-a depistat boala trebuie să fie distruşi prin tratament termic (fierbere) şi, eventual, folosiţi apoi în hrana animalelor;
• depozitul, utilajele, ambalajele, instalaţiile şi vehiculele care au fost atinse de lotul de cartof contaminat vor fi dezinfectate prin metode specifice, monitorizarte de Inspecţia fitosanitară;
• în locul de producţie depistat cu cartofi afectaţi de Clavibacter m., pe durata a patru ani, se iau următoarele măsuri:
- se elimină plantele de cartof ieşite din samulastră, precum şi a plantelor gazdă prezente spontan;
- terenul va fi lăsat şi menţinut necultivat (ogor negru) sau va fi utilizat ca păşune permanentă cu frecvente cosiri scurte;
- în primul sezon care urmează acestei perioade de carantină, şi cu condiţia ca terenul să fi fost găsit liber de plante spontane de cartof şi alte plante gazdă, se va permite cultivarea cartofului numai după ce inspecţiile oficiale vor constata în alţi doi ani consecutivi că nu mai există urme ale agentului patogen şi nici alte surse de contaminare;
- se va stabili un program de înlocuire a tuturor stocurilor de cartof de sămânţă din ferma contaminată într-o perioadă corespunzătoare (de regulă, trei ani).

La noi, boala a venit din import!
Toate datele cu privire la depistarea şi monitorizarea putregaiului inelar sunt confidenţiale, dar se transmit Comunităţii Europene (sic!).
Pentru transpunerea acestui aquis comunitar cu privire la controlul şi monitorizarea bolii produse de Clavibacter michiganensis, ssp. Sepedonicum, România nu a solicitat perioada de tranziţie. Şi bine a făcut! Problema care se pune însă, este faptul că România, ca stat membru tânăr în Comunitatea Europeană, a impus fermierilor români cele mai drastice măsuri de carantină internă, dar "inspiraţia" furnizorilor de sămânţă din ţările vechi ale Comunităţii nu poate fi controlată. Aceste ţări monitorizează Clavibacter din 1985, dar în România, boala produsă de acest agent patogen a intrat abia cu câţiva ani în urmă. De unde? Din import, aşa-zisul import. Pentru că, în ţările cu "experienţă" în domeniu, Directiva 93/85/CEE prevede în Anexa IV, art. 2, că loturile de cartofi proveniţi din cultura infectată de Clavibacter se pot folosi şi pentru consum cu destinare expresă, fără reambalare, sau pentru cartof industrial, sau pentru alte destinaţii, cu acordul organismelor oficiale competente.
Desigur că organismele europene competente nu au fost atât de drastice cu proprii fermieri, mai ales atunci când a fost vorba de livrări în ţările ex-comuniste şi au aplicat, cu generozitate, măsurile permisive de valorificare superioară.

Iată de ce, prin diverse canale, în România a intrat cartof carantinat cu destinaţie consum, dar calibrat ca de sămânţă, ieftin şi necontrolat fitosanitar, ca un cartof de sămânţă. Răspândirea bolii n-a fost decât un proces implicit. În 2006 însă, Comunitatea Europeană modifică anexele Directivei 93/85 CEE prin Directiva 2006/56 CE, care prevede, în sfârşit, că tuberculii infectaţi pot fi folosiţi ca alternativă pentru cartof de conservare pentru consum sau pentru cartof de conservare industrial. Drept urmare, în 2007, pentru că fermierii vechii Europe nu mai pot să livreze cartoful de sămânţă carantinat la consum normal, ca până acum, sortează calibrul mare din aceste loturi, declară cantităţi infime de sămânţă pe suprafeţele depistate cu Clavibacter şi livrează diferenţa în România, cu un preţ puternic subvenţionat de statul-mamă, drept cartof de consum, la 0,3-0,4 lei/kg.
Bravos Comunitate! Ne-ai dat şi boală şi ne vinzi şi cartoful ieftin.
Vizualizat: 1080 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
la glie...
|
01. 21, 2013. Monday 21:57
productia romaniei nu acopera nici 50 % din necesar. Iar daca nu va convine cartoful din supermarket treceti la agricultura macar pentru necesarul propriu....
2.
da
|
11. 14, 2012. Wednesday 21:47
România are capacitate de producti pt. consum intern de cartof dar și export numai ar fi o problema (c0ncurenta)pet. cei cu bani multi, din acesta cauza cartofi noștri sănătoși ajung la animale și noi mâncam tot feluri de porcari importate de mafioți pe care nu interesează numai sa facă avere.UNDE sinteti politicenilor care ați jurat cu mina pe Biblie ca slujiți interesul național??
1.
suntem de rasul lumii
|
03. 10, 2011. Thursday 16:35
daca in Romania ar fi fost suficienti cartofi pt.consum si pt. samanta din prod proprie ,nu sa-r fi importat tot felul de porcarii.asadar toata vina o poarta diriguitorii agriculturiide dupa 89.Cum de inainte in Romania se puteau face cartofi si acuma nu se mai pot face?mai exista la MADR o politica nationala de cultura a cartofului?Halal noua, ca bine-am mai ajuns
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?