Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Programul lui Daea umple pieţele cu roşii de mai

Publicat: 25 mai 2017 - 16:46
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Unii dintre cultivatorii de legume înscrişi în Programul guvernamental pentru tomatele produse în spaţii protejate au trecut cu bine de valul de frig de la sfârşitul lunii aprilie. Astfel că au ieşit în piaţă cu trufandalele de sezon pentru a lua cei 3.000 euro puşi în joc de Guvern.

Inginerul Mihai Burtescu, din Vidra, jud. Ilfov, era pregătit în prima decadă a lunii mai să recolteze primele cantităţi de tomate şi să le comercializeze pe pieţele Capitalei. Producătorul agricol lucrează de peste trei decenii la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra şi deţine peste 1000 mp de solar. “Am semănat roşiile din hibridul Prekos pe data de 22 februarie şi acum sunt în stadiul de coacere. În prima săptămână din mai voi duce primele cantităţi la piaţa engross Pucheni din Bucureşti. Până la sfârşitul lunii voi culege cel puţin 3 tone fără probleme. Nu vreau să fac şi ciclul al doilea de tomate. Mai pun acuma vinete afară, în câmp, şi pe urmă solarul îl fac cu castraveţi. Suprafaţa pe care o deţin îmi este suficientă pentru pasiunea mea pentru legumicultură”, ne-a declarat cultivatorul, la începutul lunii mai.
Mihai Burtescu a recunoscut că nu aflase de programul de tomate promovat de Ministerul Agriculturii atunci când a pus roşiile. Şi cum s-a ivit oportunitatea, s-a înscris în competiţie. A mizat pe faptul că tot va merge la piaţă şi le va da cu un preţ bun. „Puteam să ies mai devreme cu marfa la piaţă, dar am avut nişte probleme. Probabil că preţul va fi în jur de un leu kilogramul când voi comercializa. Anul trecut, am început să vând de pe data de 4 mai; cu siguranţă că până la sfârşitul lunii termin cu tomatele”, a precizat vidreanul.

Un solar construit după o concepţie proprie
Pe inginerul Mihai Burtescu, temperaturile scăzute din aprilie, care au dat peste cap pe mulţi legumicultori din ţară, nu l-au afectat câtuşi de puţin. Solarul lui, inspirat după un model coreean, este realizat după o concepţie proprie, are o structură metalică în formă de inimă, tip tunel ceva mai ascuţit la vârf, cu aproape 5 m la coamă, cu trape de aerisire, cu un cazan pe lemne ce menţine în incinta protejată o temperatură optimă pentru cultivarea legumelor. Horticultorul din Vidra ne spune că acest nou sezon de producţie e mai dificil decât cel de anul trecut, când a trebuit să consume 15 tone de lemne. Costurile de producţie sunt dificil de estimat, dar, cum s-a întâmplat de fiecare dată, crede că şi în acest an, va obţine un profit mulţumitor.
Mihai Burtescu nu poate afirma că lucrează în sistem ecologic, foloseşte substanţele de întreţinere existente pe piaţă, aplică o tehnologie de cultivare clasică, nu utilizează nimic special. Nu este interesat şi nici nu-şi doreşte să cultive o suprafaţă mai mare decât cea pe care o exploatează. Lucrează împreună cu soţia, asistent medical, legumicultura nefiind un „modus vivendi”, ci doar o sursă de rotunjire a veniturilor familiale.
La începutul lunii mai, o mână de solarişti din Vidra au ieşit cu tomatele pe piaţă. Unul dintre vecinii lui Mihai Burtescu a fost la sfârşitul lunii aprilie la piaţa Pucheni din Bucureşti şi a relatat că un cultivator din judeţul Olt avea spre vânzare tomate produse în solarul său, dar ceva mai micuţe. Le-a vândut cu 1,5 lei kilogramul. Acesta este un semn clar că legumicultorii se grăbesc să iasă pe piaţă cu tomatele şi să ia cei 3.000 euro puşi în joc.

“Voi realiza programul de tomate”
Şi Mircea Ionel Bujor din comuna Dracea, judeţul Teleorman, este destul de optimist. “Sunt convins că o să iau sprijinul de 3.000 euro, că eu am o suprafaţă de 5.000 mp de solar şi trebuie să fac dovada numai pentru două tone de roşii produse şi vândute. Am semănat în 8 ianuarie un hibrid franţuzesc, destul de productiv, l-am avut şi anul trecut în cultură, mi-a dat satisfacţie”, ne-a declarat teleormăneanul.
Mircea Ionel Bujor a precizat că în solarul său tomatele se dezvoltă bine, sunt la “a treia legare”, astfel încât, la jumătatea lunii mai, va recolta primele cantităţi şi le va preda reţelei Mega Image. O problemă este şi la culturile de câmp. “Avem serioase dificultăţi cu vremea nefavorabilă din această primăvară. După părerea mea, ne-a întârziat cu câmpul o lună de zile. Noi plantam răsadurile de ardeioase până pe 10 aprilie, acum ne ducem după 5 mai. Abia am reuşit să punem varza pe câteva hectare, ea rezistă la temperaturile scăzute”, a apreciat legumicultorul.
Solarul teleormăneanului este de tip olandez, cu structură metalică, neîncălzit. A trebuit să improvizeze o sursă de căldură, nişte generatoare electrice pentru încălzirea aerului. “Tunurile de căldură”, cum erau odată, au funcţionat mai bine de două săptămâni, dar au crescut simţitor costurile de producţie. “La noi a fost îngheţ de -2 grade; am întârziat cu legumele. Dar oricâtă căldură am fi făcut noi în solar, tot nu puteam ieşi la o calitate mai bună cu marfa pe piaţă. Nu avem nici solarii atât de performante”, a recunoscut Mircea Ionel Bujor.


GUSTURI ROMÂNEŞTI DE LA GOSPODARII DIN DRACEA
În 2016, Mircea Ionel Bujor a constituit Organizaţia locală de producători „Tomate Com” Dracea, recunoscută preliminiar de Ministerul Agriculturii, formată din 12 membri ce cultivă împreună legume pe 27 ha de teren, în spaţii protejate şi în câmp. Structura asociativă s-a înscris în programul “Gusturi româneşti de la gospodari”, lansat de Mega Image, reţea de magazine cu care a dezvoltat un parteneriat. În discuţie, Mircea Ionel Bujor a dar glas nemulţumirilor sale. Una dintre acestea este că în organizaţia sa se codesc să intre mai mulţi producători agricoli, că “le e frică de fiscalitate, că sunt controlaţi şi urmăriţi de stat, de aceea preferă să stea liniştiţi pe dinafară”. El consideră că “legumicultura este o afacere, o necesitate pentru toată lumea; şi pentru noi, producătorii, pentru statul român, dar şi pentru consumatori. (...) Nu înţeleg ajutorul social atâta timp cât noi avem nevoie de forţă de muncă şi umblăm disperaţi după ea. Îi plătim din taxe pe ăia de la Legea 416, care se uită şi râd de noi cum muncim de ne spetim de dimineaţă şi până seara! Să scoată ajutorul social, atâta timp cât există ofertă de locuri de muncă”, a susţinut cu năduf liderul organizaţiei Tomate Com.
În comună, ziua de muncă a ajuns să coste 60 lei. “La depozitul de legume muncim noi, membrii organizaţiei. Dar la câmp, în anumite perioade, avem nevoie de 30-40 de braţe de muncă. Abia dacă găsim în judeţ 10-15 oameni pentru care trebuie să facem zilnic 30-40 km să-i transportăm!”, a susţinut Mircea Ionel Bujor.


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 279 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?