Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producţia de solar sau munca-n zadar!

Publicat: 03 mai 2020 - 11:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Emil Ştefan, legumicultor din satul Cataloi, comuna tulceană Frecăţei, are marfă proaspătă şi nu ştie ce să facă cu ea! Legumele şi răsadurile produse în fermă nu au căutare.

Producţia de solar_b

„Am trei soiuri de salată la 5 lei bucata şi nu trec; am ridichi cu 2 lei legătura şi nu merg, iar ceapa verde (şapte fire la 1,50 lei) nu este căutată! Am produs în jur de 50.000 fire de răsaduri, la 1 leu firul şi stau cu ele în solar. Aş putea face de acum încolo încă un milion de fire de răsaduri, dar cui să dau dacă nu-i cerere?”, s-a întrebat profund mâhnit cultivatorul.

Nici vânzarea la poartă nu mai e permisă!

Cu supermarketurile nu a reuşit o colaborare de durată. Legumicultorul nu se duce nici în piaţă la Tulcea să vândă marfa. „Până acum dădeam direct din solar, în faţa casei, la poartă. A venit poliţia rutieră şi mi-a dat 2.000 de lei amendă că fac comerţ stradal. Dintre toţi, numai pe mine m-a văzut că vând în faţa porţii!”, ne-a declarat cu amărăciune producătorul tulcean.

„Lucrez bio, promovez genetica românească!”

Emil Ştefan deţine 1.000 mp de spaţiu protejat, modernizat, cu folie profesională, multiaditivată, cu plasă de umbrire şi sistem de încălzire performant, şi încă 1.000 mp de grădină. „De cinci ani folosesc hibridul de tomate extratimpuriu cu creştere semideterminată, Gravitet F1, de la Syngenta, Oltena F1, de la Agrosel, un hibrid productiv, cu un fruct foarte gustos. De asemenea, mai folosesc seminţe de ardeioase tot de la Agrosel. În general, promovez genetica românească”, a susţinut fermierul.
Legumele sunt produse în sistem ecologic, sunt fertilizate cu îngrăşăminte bio, dar şi cu dejecţii de prepeliţă, pregătite din vreme, iar combaterea dăunătorilor se realizează pe cale naturală cu insecte prădătoare. Polenizarea tomatelor o face cu bondari, în solar are serpentine cu apă caldă. Este singurul producător de legume din Cataloi cu 1.000 mp de solar.

Roşiile din solar sunt acum cât nuca

Cultivatorul din Cataloi a fost sunat de la Direcţia Agricolă Tulcea şi întrebat de data la care a plantat tomata. Când a spus că a semănat pe 16 decembrie 2019 şi a plantat la 1 februarie, funcţionarului de la capătul telefonului nu i-a venit că creadă! Emil Ştefan nu a luat niciodată subvenţia pe tomate. Acum, în solar, cultivatorul are roşiile cât nuca!
„Eu am locul meu de dormit în solar. Noaptea din două în două ore mă trezesc, mă duc la sobe, la centrala termică, la tunurile de căldură să urmăresc temperatura. Sunt obişnuit cu nopţile nedormite. Dar pentru ce? Să am roşii şi să le arunc!?”, ne-a declarat supărat Emil Ştefan.

Producţia de solar_b

Legumicultură cu dragoste

„M-am apucat de legumicultură cu pasiune, cu dragoste. E vorba de vreo 15 ani de experienţă în spatele meu. Prima dată am avut o firmă şi intermediam legumele. Am văzut cum produceau cei din Matca şi din alte bazine legumicole din ţară. Am văzut că fiecare gospodar avea o casă mai arătoasă şi maşină nouă. Şi mi-am zis că se poate face cu bani munciţi, nu numai să duci marfa dintr-o parte într-alta. Aşa m-am apucat de produs legume în solar”, a încheiat fermierul.

Emil Ştefan, legumicultor din Cataloi: „Cred că o să urmeze o criză mondială extraordinară. La vremea asta, în Italia trebuiau plantate roşiile. Economia noastră va supravieţui dacă fiecare palmă de pământ va fi lucrată”.


Legume Gustoase Cataloi

Emil Ştefan are o pagină de facebook intitulată „Legume Gustoase Cataloi”. Pentru a supravieţui, a anunţat un proiect interesant “Adoptă un țăran!”
“Vreau să renunţ la Programul guvernamental Tomata, cu condiţia să găsesc 25 de familii din Tulcea care la sfârșit de săptămână să vină să culeagă și să cumpere sub prețul pieței legume: ardei gras, roşii, castraveți, dovlecei, ardei capia, cartof, în valoare de aproximativ 50 lei. În acest fel se acoperă ajutorul de minimis de la stat care obligă producătorul agricol să cultive doar tomate!”, a postat cultivatorul pe pagina lui. Dar proiectul tulceanului nu s-a bucurat de succesul scontat.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)

Vizualizat: 2236 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?