Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producerea răsadurilor la... „foc continuu”!

Publicat: 09 februarie 2019 - 21:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună a anului găseşte legumicultorii lucrând cu hănicie şi tragere de inimă în solarii. Imediat după sărbătorile de iarnă, cultivatorii din Matca, unul dintre cele mai reprezentative bazine legumicole din ţară, dacă nu primul (!?), au trecut la semănatul tomatelor în răsadniţă. 

„Ieri, 8 ianuarie a.c., am terminat de semănat roşia în turbă, va urma ardeiul, la 20 ianuarie ale lunii. Pentru tomate am repartizat 1.200 mp din răsadniţă. Nu a durat o zi; avem experienţă, treaba a mers repede şi bine. După ce am semănat, am învelit cu folie tip agril, pe pat, şi lăsăm cam trei săptămâni de la semănat până să venim cu repicatul”, a explicat Costache Radu, unul dintre legumicultorii care obţin ciclu de ciclu agricol rezultate notabile în producerea şi comercializarea legumelor (fasole, tomate, ardei şi vânătă), atât în spaţii protejate, cât şi în câmp.

Producerea răsadurilor_b

„Tomata”, un program de succes!
Legumicultorul din Matca produce răsaduri doar pentru nevoile fermei şi nu spre vânzare. Deţine şi lucrează împreună cu familia un hectar de solar şi un hectar în câmp. De doi ani de când s-a implementat programul „Tomata”, s-a înscris şi a reuşit printre primii să iasă pe piaţă cu produse proaspete, primind cei 3.000 de euro acordaţi ca sprijin de la Guvern. Şi în acest an, după cum ne-a spus, va realiza programul.
Costache Radu produce în jur de 40.000 de fire de răsad; 13.000 de fasole, tot atâtea de ardei, 4.000 de fire de tomate şi restul de vânătă. Semănă numai în turbă, în tăvi alveolare, iar când repică introduce în amestecul de turbă şi pământ. „Deocamdată, la semănatul roşiilor am lucrat cu familia. Când vom începe semănatul ardeilor, atunci e treabă mai multă şi am nevoie de mai multe braţe de lucru”, a explicat legumicultorul.

Producerea răsadurilor_b

Seminţele sunt din ce în ce mai scumpe
Nemulţumirea fermierului este legată de preţul seminţelor. „Noi căutăm să utilizăm numai seminţe de înaltă calitate şi productivitate. Acestea s-au scumpit după 1 ianuarie. Spre exemplu, o sămânţă Magnus (unul din cei mai importanţi hibrizi de tomate extratimpurii cultivaţi în estul şi sudul Europei), care a costat anul trecut 32 de bani bucata, acum costă 42 de bani. Trist este că unele seminţe nu au germinaţia de sută la sută! Mi se pare cam mult. Dar nu avem ce face”, a susţinut Costache Radu.
Din vara trecută a investit în modernizarea fermei legumicole. Astfel, a schimbat centralele de pe rumeguş pe cocs industrial (aprovizionat din timp în cantităţi suficiente şi la un preţ extrem de bun!) şi a reuşit să construiasă o seră nouă în suprafaţă de 600 mp, cu încălzire centrală, în care face numai răsaduri.

Producerea răsadurilor_b

Un dăunător din ce în ce mai greu de combătut
„Nu mai cultiv nimic în ea, vreu să fie numai pentru aşa ceva! Anul trecut, am avut problema cu Tuta absoluta, cum de altfel a fost în toată ţara. Am ţinut-o sub control, dar cu cheltuieli mari în ceea ce priveşte tratamentele de combatere. Ne-au costat mult plasele de protecţie poziţionate în solar, ca să nu mai intre agentul dăunător din afară”, ne-a declarat Costache Radu.
Pentru cultivatorul din Matca, anul a fost unul bun, pentru că legumele au avut preţuri ridicate în condiţii de cerere crescută pe piaţă.

Lipsa forţei de muncă
Şi pentru Florin Ciocan, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Producători de Legume şi alte Produse Agricole Zootehnice (ANTPLPAZ) Matca, anul legumicol trecut a fost unul mult mai bun faţă cei precedenţi, ceea ce le-a insuflat mai mult optimism şi încredere producătorilor. “Singura problemă cu care ne confruntăm este lipsa forţei de muncă. E mult de muncă în această perioadă şi nu avem cu cine lucra!”, a apreciat mătcaşul. Liderul tinerilor producători consideră că din moment ce în Matca există cea mai puternică piaţă en gross de legume din ţară, “noi nu avem nevoie să ne unim într-o cooperativă, că noi avem piaţă de desfacere; cooperativa noastră este piaţa noastră de angro, ne întâlnim toţi acolo”. Cel puţin ciudată mi s-a părut această declaraţie. Însă un lucru este cert, în Matca se lucrează cu dragoste de muncă şi cu pasiune. „Suntem în plină campanie de semănat legumele. Acuma oamenii au semănat ardeii, roşiile, castraveţii. Primii au început activitatea în răsadniţă de pe data de 20 decembrie, cu gândul de a planta în pământ între 10 şi 20 februarie. Programul Tomata a fost unul de succes în Matca (anul trecut s-a triplat numărul celor care s-au înscris în program) şi va continua să trezească interesul cultivatorilor şi în acest an”, a susţinut Florin Ciocan.

Producerea răsadurilor_b

În curând, vor semăna ardeii
Cultivatorul deţine un solar în suprafaţă de 27 de ari şi un teren de 13 ari în câmp. A cumpărat 11.000 de seminţe de ardei gras, care l-au costat 4.300 de lei (0,39 de bani sămânţa).
După 15 ianuarie şi-a propus să semene, iar în februarie să repice. De asemenea, Florin Ciocan va pune şi roşii pentru Programul „Tomata”. Are pregătit patul germinativ cu mraniţă, cu turbă, va aplica un tratament cu fungicidul Previcur Energy pentru combaterea bolilor de sol şi a celor foliare. În câmp va cultiva varză şi conopidă, ca şi anul trecut. Dar, potrivit acestuia, „legumicultura în câmp nu mai e profitabilă, că sunt o grămadă de boli şi dăunători şi au ajuns să coste foarte mult tratamentele!” De aceea, se gândeşte să facă o schimbare în afacerea cu legume, în privinţa căreia încă nu este hotărât.

 


PROGRAMUL „SOLARUL”, ÎN DISCUŢIA MINISTERULUI AGRICULTURII
„Am cerut sprijinul conducerii Ministerului Agriculturii pentru a iniţia derularea unui program naţional pentru construirea de solarii, aşa cum am văzut la Almeria, cu structură metalică, aerisire prin partea de sus şi cu centrală termică. După socotelile noastre, putem produce legume timp de 10 luni pe an, la un randament productiv mai mare cu cel puţin 40 la sută”, ne-a declarat Florin Ciocan.
Legumicultorul din Matca a susţinut în continuare că „Pe noi un hectar de solar cu căpriori din lemn ne costă în jur de 4 miliarde lei vechi. După câţiva ani de utilizare trebuie refăcut cu alte costuri. Pentru o familie, un solar de 25 de ari ar fi suficient! Costurile s-ar ridica la 50.000 de euro. Pentru început ar fi nevoie de cel puţin 300 asemenea solarii. Banca Naţională împrumută băncile cu 2 la sută dobândă. De ce să nu luăm şi noi credite la aceeaşi dobândă? S-ar dezvolta legumicultura în România! Cu bani europeni e foarte greu. Prin Măsura 4.1 în judeţul Galaţi s-au aprobat doar două construcţii şi nu în Matca!”

 

LENUŢA DIN BĂLENI - „VEDETA ZARZAVATURILOR”!
Şi în celelalte bazine legumicole ale ţării, activitatea în spaţiile de cultură protejată este în toi, cultivatorii lucrând contracronometru pentru a ieşi printre primii cu trufandale pe piaţă. Spre exemplu, în comuna Băleni - Sârbi, din sudul judeţului Dâmboviţa, toată suflarea satului lucrează sau îşi ajută părinţii în legumicultură.
„Vedeta zarzavaturilor” este de departe... Elena Dima (sau mama Lenuţa), o femeie în vârstă de 80 de ani, crescută în credinţă şi cu un caracter puternic. Sloganul ei în viaţă este "Munciţi şi veţi avea de toate! Dar să munciţi cu dragoste şi cu credinţă. Iar roadele nu vor întârzia să apară!”.
Una dintre nepoatele ei i-a construit o pagină de Facebook şi site-ul „La Lenuţa din Băleni“. Parcurgându-le, aflăm că Elena Dima este văduvă, are o familie frumoasă formată din şase copii: trei băieţi şi tot atâtea fete; trei gineri, două nurori, patru nepoate şi şapte nepoţi. Întreaga familie lucrează aproape două hectare, producând legume de sezon pe care le comercializează în Piaţa Centrală din Ploieşti. Astfel, pe cele câteva tarabe închiriate, oferă unei clientele stabile aproape tot timpul anului: morcov, ţelină, pătrunjel, păstârnac, ridichi negre, sfeclă roşie (în perioada ianuarie-februarie); ridichi de lună, salată, lobodă, verdeaţă, ceapă verde, usturoi (în martie). De asemenea, în aprilie-mai produce răsaduri de legume (roşii, castraveţi, ardei gras, capia, gogoşari, ţelină, vinete, varză, conopidă), ca pe timpul verii să fie comercializate legumele din solar şi cele din câmp.
În comuna Băleni-Sârbi, aproape 3.000 hectare de teren sunt cultivate cu legume, din care aproximativ o treime se află în spaţii protejate.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

Vizualizat: 804 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?