Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PRIMĂVARA în PODGORII. Despre VIABILITATEA MUGURILOR de rod la viţa-de-vie

Publicat: 27 martie 2017 - 15:33
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În funcţie de condiţiile locale de ecotop, de amplasarea plantaţiilor viticole şi rezistenţa diferenţiată a soiurilor vinifere la ger, viabilitatea mugurilor de rod la viţa-de-vie a fost diferenţiată la nivelul podgoriilor României, fapt ce va impune adoptarea unor încărcături de rod diferenţiate la tăierea în uscat în funcţie de procentul de afectare a mugurilor de rod.

Moldova: pierderi în limitele admise
În podgoriile din partea de nord a Moldovei (centrul viticol Copou-Iaşi) iarna 2016 -2017 a fost mai rece, cu o temperatură medie a lunii ianuarie mai scăzută decât în mod normal (-5,0°C faţă de -2,2°C), cu temperaturi minime absolute sub pragul de îngheţ al mugurilor la viţa de vie, cuprinse între -15°C şi -18,7°C în aer şi între -21,2°C şi -27,6 °C la suprafaţa solului. Temperaturile minime absolute înregistrate au determinat pierderi de muguri, mai ales la soiurile situate la baza pantei, cea mai afectată fiind Feteasca albă cu viabilitatea mugurilor de rod de 4-21%. În cazul plantaţiilor amplasate în treimea superioară a pantei şi pe zona de platou viabilitatea mugurilor este bună (85-97%).
În zona de influenţă a SCDVV Iaşi, (Vaslui şi Botoşani), condiţiile climatice au fost asemănătoare, înregistrându-se pierderi în limitele admise pentru aplicarea unor tăieri cu încărcături normale.

În podgoriile din zona centrală a Moldovei (Odobeşti, Coteşti) regimul termic şi hidric a fost asemănător cu cel din nordul Moldovei, cele mai scăzute temperaturi în aer de -19,70C (Coteşti) şi -15.6 0C (Odobeşti) înregistrându-se în cursul lunii ianuarie, în condiţiile stratului de zăpadă de 20-25 cm. 

Astfel, în centrul viticol Odobeşti viabilitatea oscilează între 69 şi 97%, cele mai afectate fiind plantaţiile de la baza pantei şi soiurile Milcov (69%), Galbenă de Odobeşti (82%) şi Şarba (83%). La Cârligele, viabilitatea mugurilor de rod este bunã (72% - 91%). O viabilitate puţin mai redusă se constată şi la Vârteşcoiu, între 70-89%, cele mai afectate soiuri fiind Galbena de Odobeşti şi Şarbã.
În arealele viticole din S şi S-E Moldovei (podgoria Dealul Bujorului) nu s-au înregistrat frecvent temperaturi extreme. Minima absolutã în aer a fost de -18,9 0 C (9.01.2017), însã a fost de scurtã duratã, iar la nivelul solului a fost de -11,0 0 C (10 februarie 2017). Regimul hidric a fost normal în noiembrie 2016 şi deficitar în iarnă Grosimea stratului de zãpadã a fost în medie de 20÷30 cm. Viabilitatea mugurilor de rod a avut valori medii de 88% în condiţiile plantaţiilor viticole amplasate în pantă şi 90% la plantaţiile de pe platouri. Cele mai mici valori (64% - 67%) au fost la Victoria şi Băbeascã neagrã. O viabilitate foarte bunã, peste 95%, a fost observatã la soiurile Muscat Ottonel, Şarbă, Fetească regală, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon şi Muscat de Hamburg.

Plantaţie de viţă-de-vie_bClick pe poza pentru galerie!

Dobrogea: strugurii de masă, în suferinţă
În plantaţiile viticole din zona SCDVV Murfatlar debutul iernii a fost unul blând, cu temperaturi ridicate. Temperatura medie lunarã din noiembrie şi decembrie 2016 a fost de 11,10C şi 1,10 C, iar în ianuarie-februarie 2017 de -2,4 0C respectiv 1,5 0C.
În ianuarie 2017 au fost temperaturi negative, minima absolutã fiind de -15,00C (la Murfatlar, Babadag, Cerna, Măcin, Tulcea), -180C (Crucea, Aliman, Nazarcea, Medgidia, Cogealac). Toate soiurile analizate au înregistrat pierderi de ochi datoritã temperaturilor negative din ianuarie 2017, mai afectate fiind strugurii de masă.
În centrul viticol Murfatlar viabilitatea variază între 40% (Merlot) şi 97% (Fetească neagrã) în cazul soiurilor amplasate la şes şi între 20% (Riesling italian) şi 95% (Sauvignon) pe platouri.
În plantaţiile de la Crucea (Constanţa) s-au înregistrat procente de viabilitate foarte mici între 0% (Victoria, Cardinal, Syrah, Merlot) şi 42% (Muscat Hamburg). O viabilitate foarte scãzutã a fost observată în plantaţiile viticole situate la Aliman (0% - 40%), Rasova (21% - 42%), Medgidia (38% - 53%), Babadag (52% - 54%), Mãcin Carcaliu (în medie 46%), Viişoara (52%), Măcin (53%).
La Cerna – Mãcin, procentul de viabilitate a fost în medie de 38%, în condiţiile în care două soiuri, Sauvignon blanc şi Chardonnay, amplasate în vale, au avut viabilitatea 0%. Viabilitate de peste 61% a fost înregistrată în plantaţiile: Tulcea, Cernavodã, Cogealac şi Adamclisi.

Transilvania: soiul Victoria a suferit o... înfrângere!

În cadrul podgoriilor din centrul Transilvaniei (Blaj, Aiud, Ciumbrud) regimul termic şi hidric a fost deficitar, temperaturile minime absolute în aer care au avut valori de -12.10C în luna decembrie 2016 şi -24,70C în ianuarie 2017, situându-se sub pragul de rezistenţă la ger al soiurilor cultivate. Astfel, viabilitatea mugurilor de rod este între 38%-100% în plantaţiile viticole amplasate la şes în centrul viticol Blaj. Soiurile cele mai afectate sunt Victoria (38%), Brumăriu (61%) şi Muscat d’Adda (66%). O viabilitate foarte bunã (100%) au înregistrat-o genotipurile Riesling italian 3 Bl., Pinot gris 18-11, Rubin şi Hibernal.
În plaiul Crăciunelu de Jos, viabilitatea mugurilor de rod a fost mai micã, cele mai afectate fiind clonele de la baza pantei Sauvignon Blanc 9 Bl (16%) şi Traminer roz 60 Bl. (23%). În plantaţiile din superioară a pantei viabilitatea mugurilor este de 54% şi 100%.
În centrul viticol Aiud, plaiul Ciumbrud, a fost înregistrată o viabilitate bunã de 82% şi 94%.

Muntenia şi Oltenia: o bună viabilitate a mugurilor

În podgoriile din Muntenia şi Oltenia, viabilitatea mugurilor de rod este diferenţiată în funcţie de condiţiile de ecotop specifice fiecărei podgorii. 

În Muntenia (Valea Călugărească) iarna a fost mai rece, cu o temperatură medie a lunii ianuarie mai scăzută decât în mod normal (-3.5°C faţă de 0.0°C), cu minime absolute sub pragul de îngheţ al mugurilor de -16.2°C în aer. Viabilitatea a fost parţial afectatã, cu valori între 78% si 97%. Procente mult mai reduse sunt la Chitorani, în cazul viilor de la şes şi la soiurile vinifere mai sensibile la ger, unde s-au înregistrat valori cuprinse între 30% (Negru aromat) şi 74% (Cabernet Sauvignon).
În Pietroasa, în noiembrie-februarie s-au înregistrat temperaturi medii diferite comparative cu media multianuală. Viabilitatea mugurilor de rod a fost în medie de 88% în plantaţiile amplasate la şes, cu valori de 65% (Băbească neagră 94 Pt.) şi 98% (Muscat de Hamburg) şi de 95% ce cele din pantă.
În cadrul podgoriei Ştefăneşti-Argeş, unde cea mai scăzută temperatură a fost în ianuarie 2017, de -20.50C şi un strat de zăpadă de 14 cm, viabilitatea mugurilor de rod în centrul viticol Goleasca – Văleni este în medie de 94%. În condiţii de pantă, viabilitatea a avut valori de 78% (Muscat d’Adda) şi 100% (Muscat de Hamburg şi Fetească regală). În cazul plantaţiilor de la baza pantei, s-au înregistrat valori cuprinse între 69% (Victoria) şi 100% (Sauvignon, Merlot). În viile de la Călineşti s-a înregistrat 79 % viabilitate; în plantaţiile de la baza pantei între 64% şi 98%, iar în cele poziţionate în treimea superioară a pantei şi pe platou între 45% şi 100%.
În podgoriile din Oltenia (Drăgăşani), viabilitatea a fost de 100% în cazul soiurilor amplasate pe versanţi, cu excepţia soiului Victoria care a înregistrat un procent mic de viabilitate (45%), în condiţiile unei temperaturi minime absolute la sol de -60C, -21.20C şi de -30C, -16.20C în aer şi a unui strat de zapadă de 9 cm în noiembrie şi 26 cm în ianuarie.

Miniş: mugurii de ros prefigurează o recoltă bună
În podgoriile din vestul ţării (Miniş) regimul termic şi hidric a fost normal, mai blând decât în celelalte regiuni, minimele absolute în aer fiind de -100C în decembrie 2016 şi -18,00C în ianuarie 2017; stratul de omăt fiind de 5 cm. Viabilitatea mugurilor de rod nu a fost decât parţial afectată, aceasta încadrându-se între 76% (Blawerzweigeld) şi 87%-88% (soiurile Pinot noir, Silvania).
În concluzie, viticultorii,deocamdată, nu ar avea motive de îngrijorare în ceea ce priveşte producţia de struguri din acest an.
*
Studiul a fost elaborat de dr.ing. Marian Ion şi dr. biolog Elena Brînduşe, director general şi director ştiinţific al ICDVV Valea Călugărească, cu sprijinul cercetătorilor din domeniile agrotehnică şi ecologie viticolă de la ICDVV Valea Călugărească, unităţile: Blaj, Bujoru, Drăgăşani, Iaşi, Miniş, Murfatlar, Odobeşti, INCDBH Ştefăneşti şi USAMV Bucureşti – filiala Pietroasa.

Vizualizat: 1435 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?