Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pomii se usucă cu roadele pe ram

Publicat: 17 iulie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În livada de la Hanu Conachi, în judeţul Galaţi, în suprafaţă de 36,39 ha, livădarii grupului de producători Muncostmar sunt deznădăjduiţi, se uită cu disperare la cer

Click pe poza pentru galerie!

„Problemele mari vin de la secetă, n-a plouat timp de o lună”, ne-a declarat Nelu Chiriac. Seceta a dijmuit serios producţia pomicolă. La vişine, dacă s-au adunat în medie 3,5 t/ha, iar la cais, circa 2 tone. Este încărcătură bună pe pom, dar fructele se usucă. Cu toate că la măr, spre exemplu, s-au făcut 7 tratamente, insectele au început să invadeze livada. Viermele de măr pare a se dezvolta nestingherit.

După spusele specialistului, acum s-ar recomanda administrarea unor îngrăşăminte foliare - care au şi un efect antistres, dar sunt foarte scumpe... Totuşi, numai apa ar face minuni! „După cum arată livada la ora actuală, dacă ar ploua, nu vom mai ieşi pe pierdere!”, a precizat Chiriac. Exploataţia pomicolă de la Hanu Conachi este bătrână şi de trei patru ani se află în declin de producţie. Ar trebui reîntinerită, însă cere cheltuială...

 

Producţii la jumătate

În comuna gălăţeană Tudor Vladimirescu, pe suprafeţele gumicole ale grupului de producători Muncostmar, 8 ha sunt ocupate cu ceapă, patru cu tomate pentru industrializare şi 5,5 ha sunt cultivate cu sfeclă roşie. Producţiile estimate sunt undeva la jumătate, raportat la un an agricol normal. Pe o suprafaţă de 12 ha a fost cultivată mazăre, dar nu s-a ales decât o medie de 5 t/ha. Lipsa precipitaţiilor şi supracoacerea rapidă au făcut ca mazărea să fie recoltată, nu în stare verde, ci uscată, deci mai anevoios şi cu mari pierderi...

 

Irigăm zi şi noapte

Pe terenurile Grupului de producători de legume Brateşleg, lipsa rezervei de apă din sol este suplinită prin irigarea culturilor. În ciuda costurilor mari ale udării, legumele necesită un volum mare de apă, de aceea se irigă zi şi noapte. În acest ciclu de producţie, câmpul ocupă o suprafaţă de 250 ha cu ceapă şi rădăcinoase - morcov, ţelină, păstârnac. Până la data documentării - începutul lunii iulie a.c. - a fost aplicată şi cea de-a cincea udare, cu o normă de apă de 3-400 mc/ha.

La celelalte culturi de porumb - 200 ha - şi soia -100 ha - se administrează prima udare, cu 600 mc de apă.

 

Stres termic, culturi calamitate

„Am avut în luna iunie patru zile la rând cu temperaturi de 38 °C. La plantele de cultură, stresul termic se menţine, nu reuşim să-l înlăturăm în totalitate, oricât am iriga! Temperaturile medii de peste 32  °C au persistat. În plus, la sfârşitul lunii mai, a venit o ploaie torenţială, de peste 100 l/mp, care ne-a calamitat aproximativ 30 ha cultivate cu ceapă şi rădăcinoase şi 40 ha cu porumb”, ne-a declarat Oreste Mândru, administrator al Grupului Brateşleg.

La Brateşleg, există un proiect finanţat de Banca Mondială pentru modernizarea staţiilor SPP 2 şi SPP 4 ale OUAI Bădălan şi Grindu-Prut. S-a plătit avansul de 10% din valoarea totală, dar de doi ani, proiectul - cu lucrări cu tot - s-a blocat pe undeva în desişurile birocraţiei ministeriale...

 

Ceapa şi morcovul - producţii la jumătate

S-a început recoltatul la ceapă şi la morcov. După spusele lui Oreste Mândru, ceapa semănată în toamnă va da o medie de aproximativ 20 t/ha. În balta Brateşului, iarna a fost aspră, cu temperaturi extrem de scăzute şi fără zăpadă, ceea ce a favorizat compromiterea a circa jumătate din producţia de legume.
Din câmp, recolta va intra pe liniile de sortare, ambalare şi livrare ale modernului depozit cu o capacitate maximă de 5.000 tone. Mândria grupului de legumicultori, spaţiul de depozitare a fost construit cu fonduri europene şi a costat la aproape 2 milioane de euro.

În aceste zile, la supermarketuri, preţul la ceapă e 1 leu/kg, iar cel al morcovului se va negocia. „Banii sunt bineveniţi, deoarece sunt primele încasări. Cu ei se vor achita facturile la motorină, la apa pentru irigaţii, la îngrăşminte şi pesticide şi nu în ultimul rând ratele la împrumuturile bancare. Producţia legumicolă este slabă, abia dacă ne vom acoperi cheltuielile”, a conchis Oreste Mândru.

 

În ţara Vrâncioaiei, struguri de calitate

Vincon Vrancea are o suprafaţă de 1.500 ha cultivate cu viţă de vie, situată în renumitele podgorii: Coteşti, Odobeşti, Panciu şi Huşi, în judeţul Vaslui. Producţiile estimate în acest an sunt relativ bune, în ciuda temperaturilor scăzute din perioada de iarnă.

“Chiar dacă de câteva săptămâni în ţara Vrâncioaiei nu a mai plouat, cantitatea de precipitaţii însumată în lunile aprilie şi mai a fost de aproximativ 260 l/mp, satisfăcând, astfel, necesarul de apă necesar dezvoltării normale a viţei de vie”, ne-a declarat Alfred I. Ştefan, directorul de viticultură al societăţii. Condiţiile climatice de la pornirea în vegetaţie şi până în acest moment au fost favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea viţei de vie.

Aici se preconizează să se obţină producţii de struguri cuprinse între 7 şi 10 t/ha la principalele soiuri aflate în cultură: Rieslig, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Cabernet sauvignon şi Pinot noir.

Specialistul a precizat că în unele zone, acolo unde s-au executat tăieri de compensare, ca urmare a viabilităţii scăzute, dar şi a capacităţii slabe de reţinere a apei în sol, pot apărea probleme cauzate de seceta prelungită. Prin reducerea apei din sol, devine activ catabolismul protidelor până la amoniac. Lipsind acizii acceptori, amoniacul începe să circule liber prin plantă, producând intoxicarea care duce la ofilirea ireversibilă.

 

Sisteme de irigare prin picurare

În plus, se recomandă irigarea suprafeţelor afectate, eliminarea buruienilor din plantaţii prin mobilizarea superficială a solului sau prin erbicidări.

Tratamentele fitosanitare ce urmează a fi efectuate în perioada următoare vor avea ca principal obiectiv combaterea făinării, putregaiului cenuşiu, manei şi a moliilor strugurilor (Lobesia botrana/Eupecilia ambiguela).

Vincon Vrancea deţine suprafeţe viticole cu sisteme de irigare prin picurare cu apă rezultată din foraje proprii desfăşurate pe o suprafaţă de aproape 200 ha.
“Anul viticol 2011-2012 va fi unul cu producţii medii, dar cu o calitate foarte bună a strugurilor”, apreciază Alfred I. Ştefan.


OUAI-URI ÎN FALIMENT

Viorel Nica, preşedintele LUAIR: „E bine ca noua conducere a MADR să ţină cont acel program naţional pentru irigaţii - şi mă refer în primul rând la repararea infrastructurii principale. S-a modernizat ceea ce s-a mai putut, dar în lipsa subvenţionării, extrem de multe organizaţii ale utilizatorilor de apă au intrat... „la apă”, adică în faliment! În plus, din cele 480 de OUAI-uri constituite, 180 încă n-au primit infrastructura prin protocol de la ANIF”.

Vizualizat: 815 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?