Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Podgorenii recoltează și evaluează rodul viilor

Publicat: 20 octombrie 2016 - 01:31
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pentru mulți dintre podgoreni, anul viti-vinicol 2016 se așteaptă să fie unul destul de bun, în ciuda manifestării fenomenelor meteo extreme (secetă, precipitații abundente, îngheț, brumă sau grindină) și a presiunii agenților fitopatogeni.

“Se înregistrează diferențe semnificative de medie cantitativă de struguri la hectar, atât între regiunile viticole, cât și între producătorii aflați în același areal. Aceste diferențe sunt create de doi factori: condițiile climatice și atenția dată aplicării eficiente a tratamentelor fitosanitare. Pe acest ultim considerent semnalăm faptul că producătorii care și-au făcut la timp aceste tratamente au producții foarte bune, nefiind afectați de mană sau de făinare”, declară Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV.
Vorbim de seceta care s-a instalat confortabil în acest an în partea de sud-est a țării, mai ales în regiunile viticole Oltenia și Dobrogea, și de faptul că podgorenii din Dealu Mare, Pietroasele sau Breaza s-au confruntat cu căderi masive de grindină și cu atacul bolilor, în special al manei și al făinării.
“Perioada prelungită de insolație și nivelul precipitațiilor din acest an ne îndreptățesc să afirmăm că în arealele viticole cu tradiție și la producătorii de vin care au făcut investiții în tehnologie în ultimii ani pentru creșterea nivelului de competitivitate, producția de vin 2016 va fi una foarte bună atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ”, a adăugat directorul PNVV.

Lipsa forței de muncă a întârziat culesul
Principala provocare a acestei campanii de cules de struguri o reprezintă găsirea forței de muncă sezoniere. În multe plantații viticole, culesul a început destul de timpuriu, grăbit de coacerea strugurilor, și se prelungește sau nu în funcție de forța de muncă asigurată.
La SCDVV Bujoru, culesul strugurilor de pe cele aproape 400 ha a început încă din luna august. „La noi recoltatul mai durează până spre jumătatea lunii octombrie, în funcție de forța de muncă pe care o vom avea de azi înainte. Am avut și 160 de oameni la zi. Constatăm un ușor spor față de 2015; dar până nu terminăm de recoltat, nu ne pronunțăm asupra nivelului de producție. Din punct de vedere calitativ, strugurii au acumulat suficient zahăr, din analizele de laborator rezultă că zahărul este între 220 și 250 g/l de must, deci și în acest an vom produce un vin de calitate”, ne-a declarat Alina Donici, directorul SCDVV Bujoru, în prima decadă a lunii octombrie.

O producție bună, cu mari cheltuieli
Vrânceanul Steluțu Crancu, din Fitionești, satul Ciolănești, are o suprafață de peste un hectar cu vie nobilă, Ceaslă și Aligote. Ne spune că recolta este undeva la 15 tone, ca în fiecare an, pentru că fertilizează terenul cu îngrășăminte naturale. „Culegem la vie împreună cu familia în ritm alert. Trebuie să ne grăbim că s-a anunțat vreme rea la noi și se strică poama pe butuc; ar fi păcat să ne batem joc de munca noastră. Bine că nu ne-a mai bătut grindina ca în anii din urmă. Calitativ, culesul mi se pare ceva mai slab decât cel de anul trecut. Au fost multe ploi și a trebuit să fac 7-8 tratamente, care m-au costat fiecare 500 lei. Nu mai vorbesc de buruiană, a trebuit să angajez opt oameni la sapă”, ne-a declarat viticultorul vrâncean.

Campania de cules, la final
În Podgoria Târnavelor, recoltatul era aproape terminat. În dimineața zilei de 3 octombrie mai rămăseseră cu poamă 217 ha din plantația de 2.500 ha. În cel mult două zile lucrarea urma să fie încheiată. „Din anul 1972 eu urmăresc atent podgoria Târnavelor. Vreau să vă spun că în toate podgoriile Transilvaniei, în mod normal, recoltatul nu începea niciodată mai repede de 15 septembrie. Campania se declanșa la 20 septembrie și întotdeauna se prelungea până în octombrie. Căldurile mari și apa în sol au grăbit procesul de maturare și am început mai repede cu câteva zile culesul. În perioadele de vârf, am avut în jur de 1.200 de oameni la zi, acum avem și opt combine la recoltat”, ne-a declarat Ioan Buia, directorul Complexului de Vinificație al Jidvei.

Echilibru impecabil între zahăr, aciditate și substanțe organice
Renumitul oenolog a ținut să precizeze că „2016 a fost un an bogat în precipitații, greu pentru viticultori. Cel care a fost atent, care a respectat întru totul perioadele active ale pesticidelor, a obținut și rezultate. Părerea mea este că strugurii s-au dezvoltat normal, în perioada de vegetație cantitatea de apă a fost suficientă în sol și a permis ca procesul de maturare să decurgă în mod normal. Ca vinificator, sunt de-a dreptul încântat de calitatea musturilor obținute. În strugurii acestui an se găsește un echilibru impecabil între zahăr, aciditate și substanțe organice, ceea ce înseamnă că pot fi realizate vinuri de o înaltă calitate, fructuoase, proaspete și cu multă specificitate de soi. Pentru mine, ca vinificator, anul cel mai bun a fost 2009, dar și 2016 este la fel de bun calitativ ca și cel de referință”.

Recaș: o toamnă de excepție
Și pentru viticultorii din Timiș, toamna a fost de-a dreptul de excepție. „Este un an foarte bun la noi, cu o producție cu 20 la sută în plus față de anul trecut și cu o calitate extraordinară. Din punct de vedere al condițiilor climatice, a fost un an dificil din cauza ploilor abundente căzute în mai - iunie. Dar pentru că avem dotarea necesară, acoperim în două zile plantația și facem în timp util tratamentele de combatere a bolilor și dăunătorilor”, ne-a declarat Gheorghe Iova, directorul Cramelor Recaș.
Unitatea are 1.000 ha, din care 900 sunt pe rod. La începutul lunii octombrie, mai erau de cules circa 600 tone dintr-o producție totală estimată undeva la 12 mii tone. Practic, în două-trei zile, aici s-ar fi putut termina campania de cules, dar mai sunt unele suprafețe nerecoltate, special lăsate pentru a se obține un vin de supercalitate.

Investiții de milioane de euro în vinificație
În plantația viticolă de la Recaș, strugurii se recoltează în proporție de 95% mecanizat, cu o formație de cinci combine New Holland, una achiziționată în acest an. Potențialul maxim de cules este de 7-800 de tone în 24 de ore. „Am investit foarte mult în sectorul de vinificație. Avem, probabil, cea mai modernă și mai performantă linie de îmbuteliere din Europa, dată în funcțiune în 15 februarie, cu o capacitate de 8.000 butelii pe oră. Am mărit capacitatea de depozitare la 22 milioane de litri”, a susținut Gheorghe Iova.

La Cotnari a fost culeasă întreaga roadă a viilor
În prima decadă a lunii octombrie, în Podgoria Cotnari s-a finalizat recoltarea strugurilor. Ultimele parcele au fost cele cu soiul Fetească Neagră, pentru a aduna cât mai mult zahăr și culoare. „Au trudit zi de zi, timp de cinci săptămâni la strângerea roadei de struguri de pe cele 1.700 hectare peste 1.500 de culegători. Aproximativ 100 de mijloace de transport au cărat poama din vie și 80 de vinificatori, alături de 10 oenologi au transformat strugurii mai întâi în must și mai apoi în vin.
Au fost parcele de pe care s-au recoltat 10 tone la hectar, dar au fost și suprafețe cu 12 și chiar 14 tone la hectar, în funcție de soiul de viță-de-vie și de vârsta plantației. Producția totală a fost de peste 20 de milioane kilograme de struguri”, menționează într-un comunicat de presă conducerea societății Cotnari SA.
Acum crama companiei este „plină ochi” cu vinuri care în anii viitori vor aduce AUR pentru România la concursurile naționale și internaționale de profil.


CE SPUN SPECIALIȘTII DE LA INSTITUTUL VALEA CĂLUGĂREASCĂ?
Discuția cu Elena Brândușe, directorul științific al ICDVV Valea Călugărească, a reliefat faptul că în comparație cu mediile multianuale, anul viticol 2015-2016 se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, pe fondul unui regim pluviometric relativ normal. În perioada de iarnă nu s-au înregistrat temperaturi minime care să afecteze viabilitatea mugurilor de rod, minima absolută fiind de -12,8oC, înregistrată în luna ianuarie, față de -13,6oC media multianuală.
Atât temperaturile medii, cât și maximele absolute au fost (cu mici excepții) mult mai ridicate, comparativ cu mediile multianuale. Trebuie remarcat regimul termic ridicat din lunile de iarnă, când s-au înregistrat chiar valori de temperatură activă de 45,9oC în luna decembrie (față de 5,7oC media multianuală) și 15,3oC în februarie 2016 (față de 14,7oC media multianuală).
„Nivelul precipitațiilor a fost foarte scăzut în lunile de iarnă, când s-au înregistrat în luna decembrie 0,2 mm față de 72,8 mm media multianuală, însă a devenit excedentar în lunile de primăvară (87,6 mm față de 44,1 mm media multianuală înregistrată în luna martie) și în luna iulie, favorizând astfel dezvoltarea bolilor criptogamice (mana și făinarea viței-de-vie) și a dăunătorilor (acarieni). Pentru combaterea bolilor au fost aplicate 6-7 tratamente fitosanitare cu produse specifice. Dintre dăunători, molia strugurilor (Lobesia botrana) a avut o evoluție slabă la primele două generații, fără a depăși pragul economic de dăunare de o sută de capturi/capcană/săptămână.
De asemenea, nivelul și durata temperaturilor ridicate din lunile iulie și august au determinat instalarea fenomenului de secetă pedologică și atmosferică moderată, care a avut repercusiuni asupra stării fiziologice a plantelor și strugurilor prin apariția deshidratării și chiar ofilirea acestora”, a susținut Elena Brândușe.


UNDE SUNT SPECIALIȘTII MADR DIN DOMENIUL VIE-VIN?
Din punct de vedere al investițiilor realizate cu sprijin european în domeniul vie-vin, dacă până în 2014 viticultorii români erau lideri la nivelul sectoarelor de activitate din agricultură, cu absorbție de sută la sută a fondurilor alocate pentru proiecte, în ultimii doi ani... „am coborât la circa 40%, din cauza birocrației excesive instituite de MADR și a lipsei de profesionalism și de interes din partea acestei instituții. Spre exemplificare, în APIA și Ministerul Agriculturii, Direcția Politici, nu există nici un angajat specializat în domeniul viti-vinicol!”, atenționează Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Viei și Vinului.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

Vizualizat: 1275 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!