Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Plata a căzut în... puţ!

Publicat: 28 aprilie 2018 - 22:05
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Purtând o discuţie cu Florin Ciocan, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Producători de Legume şi alte Produse Agricole Zootehnice Matca, structură orgnizatorică ce numără câteva sute de legumicultori gălăţeni, acesta şi-a manifestat dezacordul faţă de unele măsuri care îngreunează fermierii în accesarea fondurilor europene. 

“Se spune că se dau nişte bani, dar pe de altă parte te îngreunează, de parcă cineva ar vrea lucrul ăsta, să pună mereu beţe-n roate. {i nu ştiu de ce. Avem proiecte europene pe Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri şi Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici din Programul Naţionale de Dezvoltare Rurală 2014-2020, proiecte care sunt blocate la plată. A fost bine pe la început! Dar ce le-a venit acuma celor de la Mediu? Să pună tot felul de probleme! Văd că vor să ne autorizeze fântânile şi puţurile, să ne pună apometre, să ne oblige să încheiem contracte cu o firmă specializată dacă avem deşeuri toxice din pesticide. Dar ce deşeuri toxice, ce cantităţi de pesticide avem noi ca să încheiem forţat un contract de genul ăsta?”, s-a întrebat retoric Florin Ciocan.

rosii_b

Tranşa a doua a picat de la plată
Liderul tinerilor producători din Matca a continuat, nuanţând: „Acuma nu e vorba că nu ai încheia, că nu ai face, numai că sunt cheltuieli destul de mari. Ca să-ţi autorizezi puţul costă, la Mediu, 1.000 de euro! Or, noi nu suntem societăţi comerciale! Când se face o investiţie pe Submăsura 4.1 - Investiţii în exploataţii agricole, de exemplu, cu valoare mare, de un milion de euro sau mai mult, s-ar justifica. Dar nouă să ne ceară aşa ceva, eu nu văd măsura ca fiind în regulă! Problema este că dosarele sunt oprite de la plată pentru tranşa a doua, cu toate că iniţial când am depus proiectele nu ni s-a cerut aşa ceva. Sunt în situaţia asta vreo patru-cinci sute de firme. Probabil că cineva a găsit soluţia de unde să mai scoatem nişte bani! «Ia uite, i-am prins p’ăştia, şi acuma, hai pe ei!!» {i ne îngreunează! Din cauza asta mulţi se vor lăsa păgubaşi! Nu ne mai trebuie aşa ceva!”, şi-a vărsat tot năduful Florin Ciocan.

Programul „Tomata” a mărit suprafeţele de cultură
După ce a vorbit cu noi, legumicultorul a susţinut că se grăbea să intre în răsadniţă să semene ardeiul gras. A cumpărat din timp circa 11.500 de seminţe dintr-un hibrid extrem de productiv pentru a aşeza cu grijă sămânţa în patul germinativ. Florin Ciocan are o suprafaţă de solar de aproape 30 de ari. El nu cultivă tomate pentru că nu are cum, cel puţin în acest ciclu de producţie. Are alte socoteli... „Programul guvernamental de tomate este unul bun, a trezit interes, chiar dacă la început a fost privit cu destulă neîncredere de mătcaşi. Trebuie să recunosc că în Matca s-au semănat mult mai multe roşii faţă de anii trecuţi! Cauza este că se dau banii ăştia! Astfel s-au mărit suprafeţele cultivate cu toamate cu 40 la sută. A prins programul, ăsta-i adevărul. Faţă de anii din urmă, acum avem o suprafaţă de tomate foarte mare. Ce s-a întâmplat? Oamenii s-au delăsat de a mai pune roşie, că s-a văzut că nu mai este o cultură profitabilă! Trebuie s-o începi mai din timp ca să fie aducătoare de un profit cât de cât! Pentru asta, necesită căldură, foc, sunt cheltuieli. {i când faci calculul la urmă, vezi că nu mai rezultă profit, nu e o cultură chiar aşa de profitabilă. Oamenii au renunţat să mai cultive roşii; s-au lăsat. De aceea se aduceau la greu roşii din afară!”, a explicat Florin Ciocan.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 599 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?