Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Piaţa din Matca sau „fabrica de făcut bani”

Publicat: 31 august 2012 - 15:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

O zi normală în Piaţa de legume din Matca: zeci de maşini şi de căruţe încărcate cu marfă. E un du-te-vino aproape continuu! Unul dintre administratorii acestei instituţii comerciale, Fănel Bulgaru, abia dacă reuşeşte să facă ordine. Trebuie să dirijeze circulaţia autovehiculelor şi a căruţelor pline cu legume

Click pe poza pentru galerie!

„Acum, pare a fi ceva mai lejer, pentru că-i sâmbătă-ne spune şeful pieţei -, dar sunt zile când maşinile încărcate cu marfă stau la rând şi aşteaptă la poartă pentru că n-au spaţii de parcare. În această perioadă este vârf de activitate şi aproape că nu există gospodar din Matca care să nu aibă solar în curte. Acum toţi recoltează şi vin cu legumele pe piaţă!”, a fost observaţia lui Fănel Bulgaru.

 

Iau „fauna” pieţei la puricat

Aflăm de la pieţari că unii dintre mătcaşi se ceartă... ca la piaţă! Mai ales dacă... o mai iau cumva şi la ureche! Nu poţi să te înţelegi cu ei! Au sămânţă de scandal, nu respectă regulile! Aproape că nu există săptămână să nu se întâmple vreo încăierare!

Administratorul Fănel Bulgaru ne spune că de luni, gata!-s-a hotărât ca în piaţă ordinea să fie făcută de doi jandarmi aduşi de la Tecuci. Jandarmii vor fi plătiţi din fondurile comunei. Nu se mai putea. Un control s-a desfăşurat sub ochii noştri.

Oamenii legii iau toată „fauna” pieţei la puricat. Acum controlează certificatele de producător şi actele de identitate. S-au iscat multe nemulţumiri... Dar e mai bine, s-a făcut ordine. Unii, mai pesimişti, fac recurs la un arhicunoscut proverb: „orice minune nu durează mai mult de trei zile!”

 

Vin bani frumoşi la primărie

Planează o suspiciune asupra celor care lucrează în Piaţă. Se spune că, pentru cei de la Primărie, piaţa este o adevărată... „fabrică de făcut bani”! În perioada de vârf se încasează sume frumoase, între 3 şi 4.000 de lei pe zi. Consiliul local a stabilit tarife... „promoţionale”: 20 de lei de fiecare autoutilitară, 100 de lei de TIR şi 10 lei pentru autoturismele mici.

La o simplă aritmetică, ar veni cam peste un milion de lei lunar, numai din taxarea autovehiculelor. Sigur, sunt şi alte cheltuieli. Dar, una peste alta, în şase luni, se adună bani frumoşi la bugetul public al comunei! Sau ar trebui! Mai sunt unii cârcotaşi care susţin că, la caseria Primăriei, chitanţele cu încasările zilnice înregistrează mult mai puţin!

 

Din tolba electorală - o capacitate de prelucrare

Citeam undeva că primarul din Matca, Nelu Costea, are un mare “of”! Că munca legumicultorilor din comună nu este pe deplin răsplătită, ba este chiar furată! Şi aceasta, din cauza samsarilor care vin din toată ţara şi cumpără produsele la un preţ mizer, după care le vând foarte scump!

Administraţia locală are în proiect construirea unui centru agroindustrial pentru procesarea producţiei legumicole realizate în comună. Ar fi bine, dar când? De ani buni aşteaptă mătcaşii un depozit şi o capacitate de procesare a legumelor. Lucrul acesta este trâmbiţat din vuvuzelă mai ales în anii electorali!

 

Piaţă neautorizată?!

Piaţa este principalul punct de atracţie al localnicilor. Dar este pretenţios spus. Locul special amenajat unde se face comerţ cu mărfuri, mai ales cu produse agroalimentare, nu are autorizaţia de funcţionare în sensul prevăzut de lege. Este mai degrabă un punct de colectare a legumelor. Apa curentă, grupurile sanitare, de cazare... sunt „sublime, dar lipsesc cu desăvârşire”.

 

Samsarii

În piaţă „vieţuiesc” şi „pieţuiesc” şi câţiva intermediari. Li se spune samsari! Sunt veniţi din toată România: de la Cluj, de la Târgu-Mureş, de la Piteşti... Sunt cam aceleaşi grupuri. Unii deţin şi câte trei-patru autoutilitare de trei-patru tone. Iau marfa din piaţă de la Matca şi o transportă în ţară.

Samsarii îşi urmăresc „gâsculiţele” încă de la intrarea în piaţă printre clienţii care nu cunosc mersul preţurilor la zi. Văd că au marfa cea mai frumoasă şi o cumpără pe loc. Aflăm că nu pun adaos mare, ci numai 20 de bani la kilogram.

Probabil că le convine. La rându-le, vând marfa pieţarilor din alte oraşe din ţară, iar aceştia îşi adaugă şi ei adaos comercial de tarabă sau de raft! Aşa se face că legumele produse în solariile din Matca ajung să aibă preţuri de trei-patru ori mai mari până ajung pe masa cumpărătorului.


Hârtiile - instrumente de lucru rare

Consemnăm şi un paradox. Piaţa de legume din Matca nu aprovizionează fabrica de conserve de la Tecuci, aflată la o azvârlitură de băţ de piaţă. Şi nici marile lanţuri de magazine. Mătcaşii se feresc să încheie contracte cu supermarketurile, pentru că-zic ei-primesc banii mai târziu şi sunt încorsetaţi de anumite standarde de calitate şi ritmicitate a livrărilor. Probabil că trebuie să mai şi umble cu facturierul după ei!

Marfa se trece, eventual, pe borderou... Facturierele, chitanţierele, casele de marcat... par a fi instrumente de lucru extrem de rare. Singurele pe care le-am văzut au fost cântarele! Mă întreb, oare câte dintre acestea au fost verificate metrologic?

 

Iarna a fost grea. Vara le-a adus preţuri bune

Iarna aceasta a fost grea pentru cultivatorii de legume. Căderile masive de zăpadă le-au afectat serios spaţiile protejate. Guvernul a alocat sume compensatorii pentru acordarea unui ajutor de minimis care să mai reducă din pagubă. Pentru producătorii agricoli persoane fizice suma este de 2,25 lei/mp pentru folie de plastic, respectiv 3 lei/mp pentru persoane juridice. 467 de legumicultori din Matca sunt despăgubiţi. E ceva!

Iarna grea a întârziat apariţia trufandalelor pe piaţă cu circa două săptămâni.
Acum, marfa e pe tarabă iar preţurile în Piaţa din Matca sunt bunişoare, dacă ne raportăm la anul trecut! Aurel Lupu are o batistă de solar de câţiva ari. Înainte trebuia să se urce în duba plină cu legume şi să le vândă prin ţară, la Iaşi, la Suceava. Anul acesta nu a mai fost nevoie să mai plece. Preţul bun în Matca l-a făcut să stea locului.

Între mătcaşi este o competiţie acerbă. Care să iasă primul pe piaţă cu marfă bună şi de calitate! „Este un an bun!”, aşa au declarat toţi producătorii agricoli cu care am discutat.

Gheorghe Vasilache avea în maşină o tonă de castraveţi, frumoşi, la sac. Preţul cerut-0,7 lei/kg. Nu prea aveau căutare. Ştie că la spartul târgului, preţul lor scade la jumătate. „Ieri am vândut bine 300 kg de castraveţi, astăzi... mai aştept!” Ne-a făcut un calcul sumar al rentabilităţii: „Eu, la 10 ari de solar, am pus 3 mii de fire, fiecare fir face, în medie, cam 6 kg de recoltă. În total, îmi ies cam 18 tone de castraveţi. La început i-am vândut cu 6 lei kilogramul...”

 

„Anul trecut n-am scos cheltuiala”

Voicu Gheorghe avea expuse spre vânzare roşii de câmp. Astăzi merg cam slăbuţ! Ne spune că ieri a avut o zi bună, a reuşit să vândă 800 de kg. „Am 4-5 persoane la cules la grădină. Anul trecut au fost preţuri de mizerie. Am vândut toată recolta, dar n-am scos cheltuiala”.

La Matca, mâna de lucru este scumpă. O zi-muncă a ajuns să coste 60 de lei, plus mâncare şi băutură. Şi nu-ţi munceşte aşa cum ai vrea tu, aşa cum trebuie.

 

Roşiile cu probleme

Anul acesta, u fost probleme şi cu roşiile. Mai mulţi producători au cumpărat seminţe de tomate olandeze, un hibrid extratimpuriu. Scumpe! 1.000 de seminţe ajung să coste aproape 400 lei. Dar se pare că un lot de seminţe a fost „cam vechi”, spun mătcaşii, şi nu a dat rezultate. În urma reclamaţiilor, a venit un reprezentant al firmei importatoare cu „buba” la sămânţă, a verificat şi a despăgubit câţiva cultivatori. Nu pe toţi, probabil pe cei mai... vocali!

 

Tomata cu pulpa verde

În solariile din Matca se folosesc foarte multe îngrăşăminte organice de la cele două complexe zootehnice: al societăţilor Agrimat şi Avicola. O parte din legume-puţine, este adevărat-se cultivă în sistem bio. Legumicultorul Mihai Negruţ a făcut o demonstraţie, rupând în faţa noastră o roşie: „Iată marfa pe care o am. Vedeţi, tomata cu pulpa verde e mai dulce. Dacă este de culoare galbenă, nu este bună... înseamnă că s-au folosit mai multe chimicale”.


În Matca, legume din... Galaţi

Hulea Florin are expusă ceapă la vânzare. Ne spune că merge greoi. Oferta pentru ceapă este de 1,3-1,5 lei/kg. În Matca, nu se produce ceapă. Leguma care te face să-ţi dea lacrimile vine din bazinul legumicol Brateş, din apropierea Galaţilor. Ca şi morcovul, de altfel! Şi toate rădăcinoasele! Cei care cumpără ceapa en-gros o vând mai departe, îndeosebi în pieţele Capitalei. Sunt mai scumpe, iar bucureştenii au bani!
Una peste alta, Matca este o comună înstărită. Poate cea mai bogată din ţară!

Aici, la Matca, se vând zilnic sute de tone de legume şi de fructe. Majoritatea celor care expun marfa spre vânzare, în saci, în lădiţe, sunt mătcaşi. Ei vând produsul trudei lor din solarii, care începe cu mult înainte de Anul Nou.


MAFIA CERTIFICATELOR DE PRODUCĂTORI

Pentru a face ordine în sectorul de legume-fructe trebuie să se reglementeze situaţia certificatelor de producător. Există pe zona desfacerii o „mafie a pieţei” bine structurată şi uneori, tolerată de autorităţile locale.

Această „faună” deţine certificate de producător, închiriază tarabele şi tonetele din pieţele comerciale din marile oraşe pe durata întregului an şi fac legea la tarabă, stabilind şi impunând preţurile fiecărui produs.

S-a ajuns în situaţia unei randament agricol de invidiat, demn de consemnat în „Cartea Recordurilor”: unii „producători” care deţin suprafeţe mici, de câţiva ari, să „recolteze” şi să comercializeze în sezon cantităţi impresionante de produse agricole dintre cele mai variate: de la banane, măsline şi kiwi până la sute de tone de tomate, ceapă, cartofi, fructe...!

În anii trecuţi, se vorbea că pentru obţinerea unui certificat de producător, şpaga era şi de 1.000 euro!
Este binevenită intenţia MADR de a destructura acest tip de organizare prin elaborarea unui proiect de modificare a legislaţiei privind acordarea certificatelor de producători. Acesta se află, deja, în dezbaterea asociaţiilor de producători şi a sindicatelor.

Potrivit actului normativ, agricultorii care vor să intre pe piaţă cu rodul muncii lor trebuie să fie recunoscuţi ca producători de către o organizaţie profesională, care să ateste şi ce cantităţi de recolte pot comercializa pe piaţă. Şi nu ar fi rău ca aceste certificate de producător să fie vizate lunar şi de către Direcţia Agricolă.

S-ar face un prim pas important în diminuarea substanţială a fraudei din sectorul de legume-fructe şi, în acelaşi timp, va fi exercitat un control mai eficient asupra cantităţilor de produse valorificate prin pieţe, având ca efect imediat şi restrângerea ariei fenomenului evazionist.


PREŢUL PIEŢEI

În ziua documentării (10 iulie a.c.):
Roşii: 2,5-3 lei/kg;
Ardei gras:1,6-1,7 lei kilogramul;
Castraveţi: 0,6 lei/kg;
Pepene verde: 1 leu/kg (en-gros) şi 1,5 lei/kg (en-detail);
Pepene galben: 2 lei/kg (en-gros) şi 2,5 lei/kg (en-detail);
Ardei kapia: 4 lei/kg;
Varză: 1 leu/kg.
O lună mai târziu, (12 august a.c.):
Roşii: 1-1,5-2 lei/kg;         
Ardei gras: 1,8-2-2,2 lei kilogramul;
Castraveţi: 1,5-2 lei/kg;
Pepene verde: 0,5-1 leu/kg;
Pepene galben: 0,80-1 leu/kg;
Ardei kapia: de solar mai frumos - 3,5 lei/kg, iar de grădină - 2,5 lei/kg;
Varză: 2 lei/kg;
Vinete: 0,5 lei-1 leu/kg.

Vizualizat: 4151 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Felicitari!
|
09. 19, 2012. Wednesday 10:31
Un material deocumentar bine realizat si echilibrat, cu informatii extrem de utile.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!