Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Perspectivele zahărului sectorul românesc în contextul pieței mondiale

Publicat: 06 februarie 2014 - 16:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Producția mondială de zahăr, în sezonul 2013/2014, e prognozată a fi de 175 milioane de tone, din care peste 80% se va obține din trestie de zahăr

Click pe poza pentru galerie!

În sezonul 2012/2013, producția a fost de 172 mil. de tone, din care 169 mil. de tone au constituit consumul anual. Însă, în lumea ultimului deceniu consumul uman a urcat anual cu 2-3%, fără a mai vorbi de creșterea însemnată a folosirii materiei prime la fabricarea ethanolului.

Brazilia este cel mai mare producător de zahăr din lume, cu peste 40 mil. tone (recordul din 2013!), obținute exclusiv din trestie, din care aproape 30 mil. tone vor fi destinate exportului, în ciuda cererii interne în creștere pentru ethanol.

Producția de zahăr din sfeclă, în anul 2013/14, va depăși 30 mil. tone, care se vor extrage din cele peste 270 mil. tone de sfeclă recoltate la nivel mondial.
În timp ce trestia de zahăr rămâne numărul 1 în lume la producția totală de zahăr, utilizarea sa în acest scop stagnează. Sfecla de zahăr, în schimb, înregistrează o creștere anuală de 2-2,5% în structura de consum.


Reforma europeană a închis multe ferme și fabrici

UE speră să producă în acest sezon peste 16 mil. tone de zahăr, rămânând cu un deficit față de consum (18,1 mil. tone) de 2 mil. tone, pe care îl va acoperi din importuri. Reforma zahărului din 2007 a redus producția UE cu circa 30% (5,1 mil. tone), a închis 83 de fabrici de zahăr din sfeclă (culmea, 29 de fabrici numai în România!), a desființat activitatea a 150.000 de fermieri, cultivând anual numai câte 1,5-1,6 mil. ha cu sfeclă de zahăr. Mirajul zahărului brut din trestie, ieftin, cu iz colonial, a năucit politic(ul)(a) financiar(ă) (a)l UE!

Franța și Germania sunt principalii producători de sfeclă de zahăr din UE, cu 393.000 ha, respectiv 358.000 ha. România are 26.600 ha!

Cultivatorii de sfeclă de zahăr din Europa se confruntă cu provocarea de a menține randamentele financiare, din ce în ce mai greu de echilibrat. În urma reformei din 2007, prețul per tona de sfeclă a scăzut de la 43,63 euro în 2006 la 26,29 euro în prezent.

Creșterea populației, schimbarea tendințelor în alimentația umană și creșterea utilizării biocombustibililor și a altor produse derivate pe bază de zahăr ar putea fi drivere de creștere a pieței în următorii zece ani, desigur, diferită de la o regiune la alta.

F.O. Licht (firma germană multinațională de marketing în domeniu) identifică regiunea Asia - Pacific ca fiind motorul cel mai dinamic de creștere de pe piața mondială a zahărului în următorii zece ani, compensând o perspectivă mai neuniformă de pe piețele mai mature din Europa și din cele două Americi. Raportul F.O. Licht identifică piețele mondiale de zahăr, acordând o atenție deosebită noilor piețe, precum și rivalilor de pe piața mondială a îndulcitorilor neconvenționali. Sunt evaluate strategiile corporative de zahăr din lume, oferind o evaluare exactă a primelor 20 de companii producătoare de zahăr din lume.


2013, an de referință pentru sectorul autohton

În acest context multidimensional, România a întors, în 2013, prima pagină de istorie agricolă europeană: a depășit cota de zahăr alocată de UE cu peste 43%. Am realizat o producție medie satisfăcătoare (aproape 39 t/ha), demonstrând în destule ferme că ne putem apropia de standardele occidentale. Am produs în acest an peste 5,6 tone de zahăr/ha, o medie satisfăcătoare. Avem ferme care au realizat 10 tone de zahăr/ha. Însă, media ar trebui să fie satisfăcătoare pentru un an de referință în evoluția sfeclei de zahăr în România.

În tabelul comparativ, care cuprinde indicatori tehnico-economici ai producției de zahăr în diferite țări, am considerat că în România prețul mediu de cost al culturii este de 6000 lei/ha (1333 euro) și că prețul minim pe tona de sfeclă este de 26,29 euro, iar subvenția cumulată la sfecla de zahăr este de 445 euro/ha (discutabilă). Luând în calcul aceste valori, rezultă acel profit insignifiant de 2,4 euro/100 kg de zahăr la nivelul fermierului. Există, desigur, diferențe de preț de la fabrică la fabrică, dependente de contractul negociat, de sporurile de preț în funcție de calitatea sfeclei predate sau de alte prevederi contractuale specifice. Se poate ajunge la un preț aproape de 39 euro/tonă.

Cert este că până la profitul realizat, de exemplu, de fermierul german (de 32,55 euro) sau de cel brazilian (6,99 euro) e o cale atât de lungă, pe care fermierul român nu poate să o străbată singur.
România și Europa Unită (cu adevărat!) ar putea să reîncurajeze spiritul agricultorului român, care, tocmai pentru că are potențial, se vrea să nu fie puternic! Dar suntem!

Tabel producție zahăr 2013Click pe poza pentru galerie!

 

ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ
Rusia crește importul

Institutul pentru Studierea Pieței Agricole (IKAR) a previzionat o producție de zahăr în Rusia, pentru anul 2013/14, de 4.430.000 tone, în creștere de la 4 mil. de tone, cât s-a prognozat anterior. Anul trecut, Rusia a produs 4.750.000 tone de zahăr din recolta de 38,6 mil. tone de sfeclă, în scădere de la 42,2 mil. de tone în 2012. Suprafața de sfeclă s-a redus cu 20% în 2013, culturile de ceareale fiind mai profitabile. Pentru a compensa scăderea producției, IKAR așteaptă ca Rusia să crească importurile de zahăr brut în 2014 la cel puțin 700 mii tone, față de 460 mii tone, anul trecut.

 

Producția Germaniei, în declin

Producția de zahăr rafinat din sfeclă de zahăr în Germania a scăzut în 2013 la 3,58 mil. tone, față de 4,37 mil. tone în sezonul trecut. Randamentul de sfeclă la hectar a scăzut de la 71,3 la 66 tone. Conținutul de zahăr în sfeclă a scăzut la 17,73%, de la 18,22% în sezonul trecut. Cauzele sunt reducerea suprafețelor cultivate din cauza primăverii umede, precum și sezonul secetos din intervalul august-septembrie 2013.

Acorduri bilateriale

UE a semnat, în 2012, acorduri bilaterale cu țări din America Centrală și din America de Sud pentru importul de zahăr brut din trestie. Astfel, cu statul Peru, acordul a devenit operațional în 2013 pentru 22.000 tone/an, cu o creștere anuală a contingentului în trepte de câte 660 tone, precum și o cantitate de 10.000 tone/an de produse zaharoase, cu o creștere anuală a contingentului în trepte de câte 300 tone.

Cu Columbia, UE a contractat un import de 62 mii de zahăr brut, cu creștere anuală de câte 1860 tone, precum și 20.000 tone de produse zaharoase, cu un trend anual de creștere de câte 600 tone.
De asemenea, în iunie 2012, UE a semnat un acord de liber schimb cu țări din America Centrală (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama) pentru un contingent anual de 162.000 tone zahăr brut, cu un supliment anual de câte 4.860 tone.
Acorduri suplimentare s-ar putea încheia în acest an cu Brazilia și cu India.

Randamente la jumătate din potențial

Potențialul maxim al randamentului la hectar la sfecla de zahăr, în Olanda, s-a stabilit a fi de 23 tone zahăr/ha! Pentru Germania, randamentul ajunge chiar la 24 tone de zahăr/ha. Cu toate acestea, cultivatorii occidentali au ajuns la puțin peste 50% din potențialul maxim. În urma acestor cercetări, UE și-a formulat obiectivul ca până în 2015 să ajungă la o producție medie de 15 tone de zahăr/ha, cu costuri de natură variabilă de maxim 15 euro/tona de zahăr.

 

ACTUALITATE EUROPEANĂ
Croații au primit! Noi de ce NU?

Croația, ultima țara europeană integrată în UE, a negociat o cotă de zahăr din sfeclă de 192.877 mii tone(!). Să facem o paralelă cu România în ceea ce privește negocierea cotei.
Țara noastră, cu o suprafață de 237.500 kmp și o populație de 20 mil. de locuitori, a primit o cotă de 110.000 tone, în condițiile în care consumăm 550.000 tone. Înainte de 1989 și în următorii 3-5 ani produceam peste 750.000 tone de zahăr.

Croația, cu suprafața de 56.594 kmp și o populație de cca. 4,5 mil. de locuitori, producea înainte de aderare, pe o suprafață medie anuală de cca. 27 mii ha, 1-1,2 mil. tone de sfeclă, adică cca. 150 mii tone de zahăr (exact consumul intern al țării) și exporta cca. 40-50 mii tone, dar și importa aceeași cantitate de zahăr brut din trestie (mai economic). Producția medie de sfeclă în Croația este de cca. 40 t/ha, atât cât produce și România, în sfârșit. Croația are 3 fabrici de zahăr, România avea 33 fabrici în 1989, din care mai funcționează patru.

După aderare, Croația rămâne la capacitate, primește o cotă mai mare de zahăr decât media istorică din preaderare și e forțată să crească randamentul ca să-și realizeze cota, în timp ce România s-a mulțumit cu reproșurile că nu știe să producă sfeclă și de aceea a primit o cotă așa de mică. Nota bene: condițiile pedoclimatice și tradiția pentru sfeclă în România sunt mai bune decât în Croația! Comentarii? De prisos? N-aș crede, încă!

 

Reuniune europeană

În perioada 6-7 noiembrie 2013, la inițiativa CIBE, membrii lanțului european de sfeclă de zahăr s-au reunit la Turku, în Finlanda, pentru a discuta în ședintă ordinară actualitatea și perspectiva zahărului în țările membre UE și în lume. S-au reunit 3 mari forțe ale zahărului european: CIBE - Confederația Internațională a producătorilor de sfeclă europeni, CEFS - Comité Européen des Fabricants de Sucre și EFFAT - Federația Europeană a Sindicatelor din Alimentație, Agricultură și Turism.

CIBE cuprinde peste 160 mii de cultivatori din 16 țări ale UE (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Republica Slovacă, Suedia, Regatul Unit), precum și peste 240 mii de cultivatori din Elveția și din Turcia.
CIBE, CEFS și EFFAT au oficializat un acord de monitorizare și de raportare cu privire la aplicarea celor mai bune practici agricole la sfecla de zahăr.

La această ședintă au participat și 5 reprezentanți din România: Ioan Gherman, președintele Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, și cei 4 președinți de Asociații zonale.

 

Vizualizat: 1132 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?