Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pepiniera şi utilităţile

Publicat: 30 august 2019 - 15:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cultura zmeurului şi cea a murului au luat un avânt fără precedent în România, mai ales după anul 2000. Fructe accesibile altădată orăşeanului numai dacă făcea o excursie la munte sau dacă ajungea în vreun sat de la poalele Carpaţilor, acum ele sunt aduse morman pe tarabele pieţelor agroalimentare, cu eticheta ”zmeură de cultură” sau ”mure de cultură”.

Presa agricolă a prezentat aceste iniţiative ca afaceri de succes, iar producătorii de zmeură şi de mure au devenit mari eroi ai micului antreprenoriat agricol din zona de deal şi de munte. Înfiinţarea unei plantaţii de zmeur sau mur necesită însă obţinerea materialului săditor.

Pepiniera şi utilităţile_b

Mult doritul covor de asfalt
Agricultorul care intenţionează să înfiinţeze o plantaţie îşi doreşte puieţi care să întrunească toate calităţile: să fie rezistenţi la boli şi la dăunători, să tolereze seceta sau umiditatea excesivă şi, mai ales, să fie din soiuri productive. Captând aceşti curenţi ascendenţi, pentru mulţi insesizabili, ai cererii pe piaţa agricolă, un tânăr absolvent de Horticultură la Bucureşti a înfiinţat în 2007 o pepinieră de arbuşti fructiferi la Fundulea, în judeţul Călăraşi. Au trecut de atunci 12 ani, iar pe site-ul afacerii stă scris că pepiniera lui este ”cea mai mare producătoare de arbuşti fructiferi din România”. Dar nu superlativele m-au interesat când am ajuns acolo, la câţiva kilometri de Fundulea, însoţit de Gabriel Achim, proprietarul pepinierei, ci aspecte practice privind funcţionarea afacerii.
În primul rând, drumul din localitate până la pepinieră este unul de ţară, neasfaltat, deşi pe hartă figurează ca drum judeţean. După ploaie, e o adevărată aventură să te strecori cu maşina printre culturile agricole. Multe drumuri au fost asfaltate în judeţul Călăraşi, unele de interes local, dar acesta, deşi judeţean, a fost ocolit până acum de utilajele de asfaltare. Responsabilitatea aparţine Consiliului Judeţean Călăraşi. Tânărul inginer horticol îşi doreşte foarte mult să vadă covorul de asfalt aşternut printre tarlale.

Pepiniera şi utilităţile_b

În aşteptarea panourilor fotovoltaice
Problema sursei de apă, Gabriel Achim a rezolvat-o mai uşor, pe spesele sale, amenajând un canal în apropiere, de unde trage apa cu pompele la plantaţia situată pe o pantă puţin înclinată. Sursa de electricitate este încă problematică. Prin apropiere trece o linie de înaltă tensiune, dar fermierul nu poate beneficia de curentul electric transportat prin reţeaua aceea. La doi paşi e un parc de panouri fotovoltaice al unui investitor francez, dar nici de acolo nu poate obţine curent, fiindcă producătorul este obligat de lege să livreze curentul electric în Sistemul Energetic Naţional şi nu să-l vândă direct unor terţi. În marginea drumului neasfaltat, se ridică stâlpi din beton, care au susţinut cândva fire prin care circula electricitate spre satele din apropiere, dar, aşa cum s-a întâmplat şi în alte părţi, conductorii au fost furaţi. Stâlpii mai sunt buni acum numai ca să priponească vreun localnic o vacă nărăvaşă, dacă încă se mai cresc vaci. Având construită o clădire mică, dar utilă, chiar în marginea plantaţiei, unde să se adăpostească paznicii, Gabriel a cumpărat un panou fotovoltaic şi l-a amplasat pe acoperiş. ”Am curent cât să funcţioneze câteva becuri şi un televizor, să aibă paznicii un minim de confort”, precizează fermierul.
Autoritatea Fondului pentru Mediu a lansat anul acesta un program pentru dotarea cu panouri fotovoltaice a gospodăriilor izolate, gospodării care se află, cu sutele, şi în zona de câmpie a ţării, nu numai în zonele de deal şi de munte. Chiar şi la Fundulea au fost identifcate câteva astfel de gospodării, printre care şi clădirea lui Gabriel Achim, din marginea pepinierei. Programul, deocamdată, a rămas în faza de înscriere a eventualilor beneficiari. Pe 7 iulie a expirat termenul de depunere a dosarelor, dar fiindcă nu s-a înscris nimeni (dosarele trebuie depuse de primării), AFM a prelungit, din nou, termenul de depunere, până în 11 octombrie 2019.

Gabriel Achim_b
Gabriel Achim: ”Eu organizez anual cursuri pentru fermieri, le prezint soiurile de plante, tehnicile de cultură. Ar fi mult mai bine să-i aduc aici pe şosea şi nu pe un drum desfundat de ploi. Apoi, sunt potenţiali clienţi care vin mai întâi să vadă pepiniera şi nu sunt prea entuziasmaţi să intre cu maşina până aici”.


Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)

Vizualizat: 319 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?