Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pepenii de Ialomiţa au cucerit Capitala

Publicat: 30 august 2019 - 15:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„S-a ivit pe culme Toamna/ Zâna melopeelor/ Spaima florilor şi Doamna/ Cucurbitaceelor…”, scria Topârceanu în „Rapsodii de toamnă”.

Familia dovlecilor şi pepenilor apare astfel în literatură în denumirea sa ştiinţifică, marcând zeci de generaţii de copii care aveau să afle astfel cum se numesc peste nouă sute de specii de plante târâtoare sau agăţătoare cultivate în întreaga lume, care aparţin acestei subgrupe. Mihai-Florian Dinu, la cei 25 de ani ai săi, are deja o experienţă de 12 ani în cultivarea acestora. Veţi spune că era un copil la vremea aceea... Incontestabil, dar beneficia deja de o experienţă de patru ani la încărcat şi descărcat greii pepeni pe care îi transporta, împreună cu tatăl său, la piaţă.

Mihai-Florian DinuClick pe poza pentru galerie!

Tânărul este animat de iubirea de a cultiva pepeni şi dovleci, ocupaţie care în anii buni îi aduce o foarte mare satisfacţie. Dulci şi zemoşi, mari şi parcă plini de soare, pepenii galbeni sau verzi sunt o adevărată atracţie pentru cei mici, dar şi pentru cei mari.
Absolvent al Liceului Tehnologic „Sandu Aldea” din Călăraşi şi având deja şase cursuri de horticultură la activ, tânărul din localitatea Traian (judeţul Ialomiţa) a devenit un adevărat cunoscător al laturii teoretice şi, evident, practice a acestei îndeletniciri. Ştie totul despre soiuri, mod de cultivare, desfacere şi depozitare, devenind un brand în „lumea pepenilor”.

Calitate în detrimentul cantităţii
Primul care a cultivat pepeni în familia lui a fost bunicul său, după care această îndeletnicire s-a perpetuat de la o generaţie la alta. „De la an la an mărim suprafeţele, iniţial am plecat de la două hectare, acum am ajuns la şase hectare. Am accesat fonduri europene prin care am achiziţionat utilaje, avem contracte cu două depozite din Bucureşti, unde livrăm aproape zilnic”, ne-a mărturisit ialomiţeanul la sfârşit de iulie, când activitatea devenise din ce în ce mai intensă. Pepenii pe care-i cultivă cu atâta grijă sunt semănaţi direct, nu prin răsad şi nu sunt altoiţi. „Mulţi promovează pepenii altoiţi, dar eu nu sunt de acord. Într-adevăr, pe fermierii care cultivă pepeni altoiţi îi interesează cantitatea. Iar eu prefer calitatea. Miezul la cei altoiţi este foarte tare”, susţine tânărul.
Dacă în privinţa dăunătorilor nu prea are pentru ce să-şi facă griji (a întâlnit doar ceva furnici la semănat), anul acesta mana s-a dovedit a fi principala bătaie de cap în perioada de vegetaţie, însă a reuşit să ţină sub control această ciupercă agresivă, fără pierderi importante.

Un an profitabil
După ce anul trecut producţia de pepeni şi de lubeniţă a fost serios afectată din cauza excesului de precipitaţii şi a arşiţei care a urmat, recolta din 2019 se anunţă a fi una de excepţie. Practic, atât pepenii galbeni, cât şi cei verzi s-au copt în acelaşi timp. „Este un an profitabil, cu producţii ridicate”, ne asigură Mihai-Florian. Spre exemplu, la hibridul Karistan de la Syngenta (lubeniţă cu coaja vărgată) estimează o producţie de 65 de tone la hectar. „Aceşti pepeni sunt dulci, au pulpa roşie, îi las să se coacă natural, fără aport de potasiu. Şi, foarte important, au o rezistenţă ridicată la arsurile solare. Pot să îi las în câmp şi o săptămână şi nu au nimic, fac doar o pată, dar pot fi consumaţi fără probleme”, explică fermierul. La pepene galben, preferă Kehlibar, un hibrid bulgăresc extratimpuriu, care s-a adaptat foarte bine la solurile din această zonă. „Numai în comuna Traian sunt 30 de hectare cultivate cu Kehlibar. Este însă foarte greu de procurat sămânţa, am fost chiar eu în Bulgaria după sămânţă. Aceşti pepeni ating o greutate de 5-6 până la 10 kilograme. Producţia pe hectar ajunge undeva la 35-40 de tone. În plus, au o rezistenţă foarte bună la transport. Încărcăm 3-4 tone în dubă şi nu se crapă”, constata tânărul agricultor, regretând pe undeva că soiurile româneşti nu sunt atât de productive pentru a le cultiva şi el.

Ferma lui Mihai-Florian Dinu_b

Recoltă dublă
Pe lângă pepeni galbeni şi verzi, Mihai-Florian Dinu mai cultivă şi dovleci pentru plăcintă, undeva la două hectare, în regim neirigat. A optat pentru hibridul Matilda (sămânţă olandeză), de la care speră să recolteze 25 tone/ha. Dacă vremea va ţine cu el, acesta şi-a propus să mai facă până în toamnă un ciclu de producţie la cultura de lubeniţă. „După ce vom termina de recoltat, vom iriga din nou. Dar depindem mult şi de condiţiile climatice. Dacă la sfârşitul lui septembrie va fi cald, vom mai avea probabil o producţie de pepeni verzi”, ne-a explicat acesta.
Pe lângă dorinţa continuă de a-şi extinde suprafeţele, tânărul de 25 de ani mai are un plan ambiţios. Ar dori să înfiinţeze o cooperativă! „Sunt foarte mulţi fermieri care cultivă pepeni în zona noastră. Dacă ne vom uni mai mulţi, poate vom avea şanse să livrăm în supermarketuri. Prin cooperativă putem accesa fonduri europene pentru înfiinţarea de spaţii de stocare sau depozite frigorifice”, argumentează tânărul. Deocamdată încearcă să convingă şi alţi fermieri din zonă de importanţa acestei asocieri, deşi recunoaşte că e foarte greu de format „o voce comună”.

Ferma lui Mihai-Florian Dinu_b

Îngrăşăminte din alge de mare
Costurile de producţie sunt destul de ridicate în ferma lui Mihai-Florian, însă într-un an bun, ca şi acesta, îşi permite să pună şi ceva bani deoparte pentru investiţii. Ar avea nevoie de o grapă nouă şi de o maşină de întins folie profesională, care costă în jur de 20.000 euro, căci până acum s-a descurcat cu o improvizaţie făcută de el.
„Subvenţia reprezintă undeva la 15% ca pondere în venituri, poate chiar mai mult. La dovleac este jumătate sau chiar toată investiţia. Îi semănăm, îi prăşim de două-trei ori, le aplicăm un fungicid două, cam atâta. Pe când la pepeni avem nevoie de folia de mulcire, banda de picurare, tratamentele care trebuie aplicate undeva la 7-10 zile. Nu am folosit îngrăşăminte hidrosolubile, doar apă, iar ca îngrăşământ foliar am optat pentru o variantă ecologică, pe bază de alge marine”, a ţinut să precizeze Mihai-Florian, nu înainte de a ne servi din gustoasele sale lubeniţe.

 Mihai-Florian Dinu_b

Mihai-Florian Dinu: „Ceea ce facem, facem din iubire, de dragul de a cultiva. Sunt ani mai buni, alţii mai proşti, dar nu ne descurajăm”.

PREŢURI ŞI PIEŢE
Ca în fiecare an, marfa şi-o valorifică în pieţele din Capitală, unde există un potenţial de consum ridicat, dar şi concurenţă pe măsură. Avantajul său este că şi-a format deja o clientelă, iar produsele sale sunt apreciate de către cumpărători. „Majoritatea pieţelor din Bucureşti sunt ocupate de pepenii de Dăbuleni, noi nu prea avem loc, pentru că se dau şpăgi. Reuşim totuşi să organizăm zilnic transporturi. O parte din marfă o livrăm la supermarketurile Mega şi Antrefrig, iar dovleacul la patiseria TipTop în Bucureşti. Mai ducem şi la piaţa Rahova, dar cea mai mare cantitate ajunge în depozitele en-gross. Livrăm zilnic în jur de 10 tone”, afirmă tânărul. Direct din câmp nu vinde, pentru că nu este o zonă circulată şi nici nu ar fi rentabil. Pepenele galben are un preţ mai bun, undeva între 70 şi 80 de bani şi până la 1,5 lei kilogramul. În schimb, pe lubeniţă nu primeşte mai mult de 95 de bani/kg. Pentru a-şi maximiza profitul, se gândeşte să producă şi pepene galben murat. „Am încercat anii trecuţi o reţetă de castravete bulgăresc, cu zeamă mai dulce cu zahăr, şi a ieşit foarte bun. Dar acum vrem să vedem dacă avem succes cu pepene galben murat. Nu am văzut până acum în nici un market să se vândă aşa ceva. Pepenele vine tăiat felii şi se bagă în borcan, la fel ca şi castraveţii”, ne-a dezvăluit simpaticul fermier.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)

Vizualizat: 370 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?