Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pepenii de Grojdibodu au o dulceaţă aparte

Publicat: 11 octombrie 2018 - 18:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ferma familiei Cioară din localitatea Grojdibodu, judeţul Olt, pepenii verzi sunt gustoşi şi sănătoşi. De-a lungul timpului am degustat pepeni în tot sudul României, dar ca aici şi la Dăbuleni, niciunde nu a fost la fel!

Nu poate fi totul roz! Asta pentru că miezul pepenilor verzi e de un roşu intens. În schimb, pepenii galbeni, din pricina ploilor căzute, au început să crape. Aşa se face că majoritatea fermierilor care confirmaseră prezenţa la evenimentul de câmp Daymsa, au fost reţinuţi în fermele lor ca să culeagă pepenii galbeni, deoarece riscul pierderilor de producţie era evident.

Adrian Viorel Căpriţă_b

Peste 100 tone de harbuji la hectar
Totuşi, unii au venit mai de dimineaţă, alţii mai spre prânz, cu interesul pentru produsele pe bază de Leonardită, care au dus producţiile în ferma familiei Cioară spre sporuri de 30-35%, până la nivelul de peste 100 tone/ha. Interesant a fost că primarul localităţii, Adrian Viorel Căpriţă, împreună cu un consilier personal al secretarului de stat Daniel Botănoiu, Florin Nicolae, au onorat evenimentul organizat în sudul judeţului Olt, undeva între Corabia şi Calafat. Discuţiile s-au învârtit în jurul soluţiilor tehnologice oferite de primul producător european de Leonardită, Daymsa, dar şi despre problemele întâmpinate la valorificarea producţiei. Probleme pe care Aurel Cioară nu le are, deoarece producţiile sale sunt constante şi de foarte bună calitate.
Printre participanţi s-a numărat şi un foarte proaspăt preşedinte de cooperativă din zonă, Mihai Ciucă. Mai precis, cooperativa s-a înfiinţat în localitatea Urzica! O cooperativă a producătorilor de legume în câmp, pe care au botezat-o frumos cu numele vechi al judeţului Olt, Romanaţi. Mihai Ciucă a venit la Grojdibodu la solicitarea DAJ Olt, pentru a împărtăşi pepenarilor de aici din experienţa lor. De reţinut a fost momentul în care reprezentantul în România al firmei spaniole Daymsa, Joaquín González, şi-a adus aminte când a iniţiat prima cooperativă prin anul 2006, reuşind să adune 17 fermieri. Totul s-a prăbuşit însă când a trebuit să se aleagă un preşedinte, deoarece fiecare în parte râvnea această funcţie.

Pepenii de Grojdibodu au o dulceaţă aparteClick pe poza pentru galerie!

Ce tehnologie a abordat fermierul Aurel Cioară?
Fermierul din Grojdibodu cultivă peste 4 hectare cu pepeni verzi şi un hectar cu pepeni galbeni. Primul pas care l-a trimis în zodiacul fermierilor progresişti şi, evident, câştigători a fost trecerea la cultivarea de plante altoite în 2014. În primul an au fost ceva probleme, dar a venit şi anul în care a încercat pentru prima dată produsele Daymsa. Aşa se face că acum foloseşte biostimulatorul Naturamin-WSP împreună cu un amestec insecto-fungicid, cât pepenii altoiţi sunt încă în alveole, tratament care ajută plantele la trecerea de la solar în tunele, pe câmp. Fermierul oltean spune că „planta trece cu lejeritate prin acest stres datorită aminoacizilor esenţiali prezenţi în produsul Naturamin-WSP (este singurul produs de pe piaţă cu 80% aminoacizi liberi, un biostimulator excelent datorită celor 17 aminoacizi pe care îi conţine, dintr-un total de 22 de aminoacizi existenţi)”.
Imediat după plantarea pepenilor în tunele (foloseşte hibridul de top Syngenta - Sorento şi hibridul Seminis, Pata Neagră), a realizat o fertilizare cu instalaţia de picurare, aplicând 5 litri de Raiza Mix per hectar, pentru stimularea înrădăcinării. Apoi a administrat fertilizanţi pe bază de azot şi fosfor. Sau, cum spune fermierul, „biostimulatorul i-a creat poftă de mâncare pepenelui, iar noi i-am pus mâncare în farfurie”. La 7-10 zile de la plantarea în tunel, cu circa 2-3 zile înainte de îndepărtarea tunelului, a aplicat 10 g Naturamin-WSP la 10 litri de apă, împreună cu Cytoplant 400 (un biostimulator care amplifică diviziunea celulară) şi Pleniflor (un stimulator al înfloririi şi legării fructelor). Aici, avertizează fermierul, nu exageraţi cu folosirea unor cantităţi mai mari decât cele recomandate, pentru că veţi avea prea multe fructe pe plantă! Tratamentul cu Raiza Mix se repetă tot cu 5 l/ha administrat prin instalaţia de irigat. Apoi, la încă 7-10 zile se administrează alte 10 g de Naturamin-WSP la 10 l apă, împreună cu 20-25 ml Cytoplant 400 şi cu Pleniflor. Între timp se continuă administrarea de hrană pentru plante. În total, Naturamin-WSP se foloseşte de trei ori. Fermierul nostru îl foloseşte ori de câte ori are de intervenit cu tratamente insecticide sau fungicide. În plus, îl mai aplică şi la administrarea produsului Naturfruit Color (un biostimulator pe bază de potasiu natural, tot de la Daymsa), care face ca plantele să aibă fructe uniforme şi de o culoare intensă, cu o coajă subţire şi tare.

Un venit de 8.000 euro/ha
La întrebarea mea privitor la investiţie şi rezultate, fermierul mi-a explicat că ţine o evidenţă contabilă, deşi plăteşte impozitul forfetar. Aşa am putut afla că la o investiţie medie de circa 3.000 euro/ha, se alege cu un venit de 8.000 euro/ha. Şi câteodată chiar mai mult!
Dincolo de discuţiile aprinse ale fermierilor, eu mi-am făcut plinul cu pepeni, deşi încercam să mă abţin. Adevărul e că atât Sorento, cât şi Pata Neagră au evoluat pe gustul şi inima mea. Mai mult, am gustat şi dintr-un pepene nu prea copt, cu un miez abia frez, şi m-a surprins dulceaţa acestuia. Semn că pepenii pot fi culeşi fără teama că sunt necopţi.
Am observat atitudinea proactivă a reprezentantului Guvernului la eveniment, Florin Nicolae. De asemenea, implicarea tânărului fermier Ştefan Stănescu, administratorul Agromec Vişina, în distribuţia produselor Daymsa mi se pare un fapt benefic. Şi asta m-a făcut să sper în viitorul acestor fermieri din sudul judeţului Olt, acolo unde oamenii nu cumpără de la magazinul vecinului, ca nu cumva să-l pricopsească!

 

UN PRIM PAS SPRE ASOCIERE
Biostimulatorii Daymsa nu pot stimula asocierea, însă Joaquín González, da! Spun asta pentru că Joaquín González, împreună cu primarul localităţii, şi-a propus să ţină un seminar, în perioada de iarnă, pentru a încerca să medieze realizarea unei cooperative agricole, care le-ar permite fermierilor o mult mai bună capacitate de negociere atât la achiziţia de inputuri, dar şi la vânzarea producţiei. Aşa cum se întâmplă deja lucrurile în Gheorghe Doja, spre exemplu!
Şi dacă evenimentul organizat de cel mai mare producător european de Leonardită, firma spaniolă Daymsa, a făcut ca fermierii să-şi împărtăşească problemele, dar şi realizările în prezenţa autorităţilor şi a presei de specialitate, trebuie să recunoaştem că e un prim pas spre împlinirea viselor. Aşa cum un fermier povestea cum porumbul său afectat de o doză prea mare de azot şi-a revenit după un tratament cu Naturamin-WSP, să sperăm că biostimulatorii vor unii fermieri pentru realizarea unor producţii mai mari şi mai vandabile!


Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

Vizualizat: 96 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?