Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pentru Aurel Lupu, „agricultura cere sacrificii”!

Publicat: 17 august 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În Piaţa de legume de la Matca l-am întâlnit pe Aurel Lupu, un tânăr legumicultor. Ieşise cu vânăta pe piaţă. Avea spre vânzare marfă de mai bine de o jumătate de tonă. Deja făcuse două drumuri cu dubiţa lui de 3,5 tone de la grădina de legume situată în celălalt capăt al comunei...

Click pe poza pentru galerie!

„Piaţa merge bine, am vândut pătlăgica vânătă la 2 lei kilogramul. Am avut şi primele cantităţi de ardei capia, în jur de 50 de kilograme. Nu am lăsat din preţ, fără 4 lei nu am dat ardeii! Abia am terminat varza roşie, pregătisem să vând vreo 600 de kilograme, cu 0,8 lei/kg”, ne spune mătcaşul.

 

„Agricultura cere sacrificii”!

Aurel Lupu ne-a declarat că recoltează din grădina de legume la săptămână şi vânătă, şi ardei capia. Este mult de lucru, e o perioadă de vârf în spaţiile de producţie. Pentru el, ca şi pentru toţii cultivatorii, „agricultura cere sacrificii... o zi pierdută, când nu faci ceea ce trebuie, poate însemna un dezastru”.

Aurel Lupu are puţin peste 40 de ani şi este un legumicultor încercat. Ştie destule despre „ştiinţa” lucrului în solar. „Am atâta experienţă în agricultură, încât oricând şi oricui aş putea da detalii despre munca în solar sau la grădină!”.

Este unul dintre mătcaşii care s-au... născut în solar! De la o vârstă fragedă, nu avea împliniţi 10 anişori când, împreună cu fratele său, îşi ajuta părinţii la treburile solarului. La vremea legumelor, părinţii lui

Aurel Lupu - cultivatori cu renume în comună - plecau cu săptămânile prin ţară pentru a vinde „trufandalele de Matca”, atât de căutate atunci, în „iepoca de aur”, ca şi acum.


„Anul acesta am ieşit la pepeni!”

Acasă are un solar în suprafaţă de 12 ari. Undeva în comună, mai deţine o suprafaţă de producţie acoperită acoperită ce însumează alţi 30 de ari. Şi la un capăt al satului, Aurel Lupu mai are o grădină în aer liber în care produce vinete, ardei, roşii...

Anul acesta a ajuns la pepeni! „Am luat un hectar de teren în arendă, pentru care am dat la oameni 3 tone de porumb boabe. L-am pregătit ca la carte, i-am dat apă prin picurare. Sper să scot 50 tone de pepeni. Săptămâna aceasta voi ieşi pe piaţă cu primii pepenaşi galbeni. Sunt la mare căutare şi preţul e bun”.

 

Apa - aur curat!

Ca orice legumicultor, Aurel Lupu ştie că apa este aur curat, de aceea a săpat fântână, a forat puţuri şi a conectat instalaţiile de irigare prin picurare pentru întreaga suprafaţă pe care o are. Acum a plantat tomate, cultura a doua de roşii. Urmează a fi legate firele de răsad şi stropite... „Cu plantele astea, nu poţi să te joci, să stai şi să te uiţi în sus; n-ai dat apă, ai pierdut!”

 

Răsad de bună calitate

În solar a lucrat cum a ştiut mai bine. A avut sămânţă de bună calitate, prafuri mai puţine şi mai eficiente. A făcut recoltă. Aurel Lupu nu a mai fost nevoit să plece cu marfă aiurea prin ţară, cum proceda în anii anteriori. A vândut-o în piaţa din Matca. La 12 ari de solar, a plantat circa 4.000 de fire de tomate. Răsadul a fost de bună calitate şi aşteaptă să fructifice ca şi în anii trecuţi. Adică la potenţialul maxim de producţie.

La grădina în suprafaţă de 30 de ari, a pus în pământ 9 mii de fire de plante, jumătate tomate şi jumătate castraveţi. Aurel Lupu ştie că va avea ce vinde pe piaţă în această toamnă. Ne spune că va ieşi imediat după data de 10 septembrie, atunci când se caută de murături...

 

Mirabila sămânţă „Mirabel”

La început de sezon a avut castraveţi din soiul Mirabel. Primii castraveciori pe care i-a recoltat, la 20 martie, i-a şi dat pe piaţă. Pentru că erau trufandale s-au vândut bine, cu 6 lei/kg! Legumicultorul ştie că prima cultură nu a fost chiar aşa de costisitoare. La cea de-a doua, vremea se răceşte, vin ploile de vară, temperaturile mari, caniculare şi trebuie păstrate anumite cerinţe tehnologice care se optimizează prin cheltuieli suplimentare...

 

„M-am împrumutat ca să redresez producţia”

Pentru Aurel Lupu ca şi pentru mulţi cultivatori din Matca, anul acesta pare să fie unul foarte bun. Cu toate calamităţile care au fost! „La început am fost descurajat, dar m-am împrumutat de bani şi am reuşit să redresez producţia de castraveţi.

Eu am avut solarul căzut din cauza zăpezii şi a viscolului. Comisia de la Direcţia Agricolă a constatat o suprafaţă de 2.000 de mp de folie ruptă şi neutilizabilă. Urmează să primesc un ajutor de la stat pentru a mai acoperi din pagube”.

Aurel Lupu a reuşit să repare degrabă ce a stricat iarna, cu toate că producţia de solar a întârziat cam cu circa 10 zile, faţă de perioada normală. Împreună cu familia, dar mai ales ajutat de soţia sa, Dorina, a ridicat iute un altul, mai bine consolidat şi izolat cu două rânduri de folie.

Când aducem vorba despre eficienţă, Aurel Lupu vorbeşte un pic degajat. Numai de pe suprafaţa de 12 ari, din solarul de acasă, a scos bine: „Am ieşit cu un venit, calculat, undeva, la vreo 30.000 de lei. Costurile au fost la mai puţin de jumătate, cam de 12.000 de lei.

Comparativ cu anul trecut este bine. Din banii care-mi vor rămâne trebuie să-i investesc din nou. Nu am de gând să-mi măresc suprafaţa de solar, banul nu prea mai are valoare. O să încercăm să preţuim şi să păstrăm ceea ce avem!”

 

Necazul cu tomatele. Aurel Lupu a rămas cu paguba

Legumicultorul Aurel Lupu ne-a relatat cu mâhnire că, anul acesta, a păţit un necaz cu tomatele. Nu i s-a mai întâmplat până acum. „La roşii am scos puţin, a fost producţia mai mică, dar nu ştiu ce s-a întâmplat!

Doar am avut sămânţă profesională, din cea scumpă. Sămânţa nu mi-a plăcut, n-a dat rezultate, practic, nu găsesc încă o explicaţie! Pentru că nu mi-a ajuns cea originală, am fost nevoit să pus sămânţă adunată şi păstrată din propria producţie. Recolta de tomate ieşită din sămânţa mea a fost lăudabilă, mai bună decât hibridul cel scump”.

La Matca a fost mare tevatură, anul acesta, cu roşiile: multe nemulţumiri şi reclamaţii. Sămânţa cumpărată de la un distribuitor din comună nu s-a comportat aşa cum trebuie. Magazinul a trebuit să cheme pe reprezentantul firmei de import care a constatat paguba. Unii legumicultori au fost despăgubiţi, alţii, printre care şi Aurel Lupu, au rămas numai cu pierderea!

 

Spor de producţie şi calitate prin îngrăşământ natural

Aurel Lupu foloseşte mult îngrăşământ natural pentru sol. Avicola este vizavi de casa lui. În acest an, din toamnă şi până-n primăvară, a aplicat la suprafaţa pe care o cultivă nu mai puţin de 20 de remorci de dejecţii de la păsări. Gunoiul trebuie udat, altfel arde pământul. Ne „desenează” exact cum procedează: îl descarcă direct din remorcă, îl întinde pe pământ cu lopata şi apoi stinge cu un pic de apă.

La două zile revine pentru o nouă udare. Îngrăşământul se umflă şi apoi se scurge în teren, „după care poţi să bagi săpătoarea ca să-l încorporezi în sol. E un îngrăşământ bio, am avut întotdeauna culturi bune, cu spor de producţie de cel puţin 10 la sută, nu mai vorbesc despre calitate...”.

 

13 nu este o cifră cu ghinion!

În aceste zile, Aurel Lupu are câţiva oameni la lucru în câmp, la grădina în aer liber. Îi cunoaşte de ceva timp şi este mulţumit de ei; fac treabă bună. În ziua documentării noastre, activitatea s-a oprit, tot aşa cum se oprise şi mercurul termometrului la 38 de grade. Răsadurile de varză şi conopidă se plantează numai pe răcoare, dimineaţa devreme şi seara târziu. Într-o săptămână termină cele 13 mii de fire. Îmi spune râzând că „13 nu este o cifră cu ghinion”.

Vizualizat: 964 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?