Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Păţanii la TARABA cu legume

Publicat: 20 noiembrie 2017 - 22:19
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

L-am cunoscut în localitatea sibiană Vurpăr pe Dumitru Băra, un legumicultor care îşi vinde produsele la Piaţa Cibin din Sibiu, aflată chiar sub conducerea lui Teodor Birţ. 

Femierul vurpărean cultivă vreo şapte hectare situate în lunca unui râuşor care curge printre dealurile unde pasc cele 15.000 de oi ale localnicilor. Pământul fertil permite cultivarea în special a rădăcinoaselor, dar şi a verzei. Dumitru Băra merge la piaţă de ani buni. ”Nu mi-a fost greu să obţin tarabă şi să o păstrez. Problema nu este să ai o tarabă. Administraţia pieţei e în regulă, nu mă plâng. Altele sunt problemele. De pildă, concurenţa neloială. Dacă nu ajung câteva zile la piaţă, toată lumea vinde «varză de Vurpăr». Aşa scriu ei pe etichete sau îi mint pe clienţi”, mărturiseşte legumicultorul sibian.

Controalele sunt anunţate

Fermierul a adus în discuţie încă un aspect delicat: controalele în pieţe sunt anunţate. “Ştiţi, comercianţii ceilalţi ştiu că vin echipele de control şi imediat îşi acoperă marfa cu pătura şi fug din piaţă. Dacă sunt în regulă, de ce pleacă? Eu am rămas şi inspectorii ANAF nu s-au lăsat până nu m-au amendat. Mi-au cântărit marfa pe un cântar neautorizat”, îşi povesteşte fermierul păţaniile la tarabă.
Dumitru Băra susţine că există, totuşi, o ”mafie a pieţelor”, care îşi protejează interesele prin conexiunile pe care le-a stabilit cu unii dintre funcţionari şi inspectori. ”Cum ştiu comercianţii că vin echipele de control? Îi anunţă cineva care ştie că au fost decise acele controale”, conchide legumicultorul, care îşi asumă cele spuse, fără să se teamă de repercusiuni. ”Dacă nu mai am acces la piaţă, îmi vând legumele direct din maşină, găsesc eu o soluţie”, îşi prezintă fermierul alternativa comercială.

Vurpar.2_b

Articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Un articol semnat de Dumitru BĂDIŢA

Vizualizat: 693 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?