Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O afacere „muşcată” la ghiveci

Publicat: 02 aprilie 2012 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La cei 38 de ai săi, Gabriel Constandache este un împătimit florar şi legumicultor priceput din judeţul Galaţi. În satul Moscu, ce ţine de oraşul Tg. Bujor, are o „batistă” de pământ, folosită cu maximum de eficienţă

Click pe poza pentru galerie!

Gabriel Constandache a amenajat în gospodăria sa două solarii. Aritmetic, însumează o suprafaţă de fix 15 ari. Împreună cu soţia - Otilia - produce răsaduri: legume, flori şi plante ornamentale.
Povestea afacerii lui Gabriel Constandache începe odată cu „reconversia” profesională, fenomen destul de obişnuit în tranziţie.

„Lucrasem la Galaţi, la „Apă-Canal”. Ne-am mutat la casa bătrânească, în anul 1997. A trebuit să scoatem toată via hibridă din curte pentru a face loc producţiei de răsaduri. Doi-trei ani la rând, am plantat numai salată. Am produs 40 mii răsaduri care, vândute cu 3.000 lei vechi,  m-au ajutat să strâng frumuşica sumă de 120 de milioane de lei. Cheltuielile - circa 1 milion, nu mai punem munca...”.

Conjunctura era bună, Întreprinderea de Sere Galaţi se desfiinţase, aşa că cererea de legume proaspete pe piaţă era mare. Încheiase un contract cu un partener din Arad, primea ceapă verde şi spanac, iar el livra salata. La acea vreme cultivase gulii, fiind singurul producător de pe piaţa gălăţeană; nici mătcaşii nu aveau aşa ceva în solarii. Pe atunci se vindeau bine, cu 2,5-3 lei bucata, acum guliile preţuiesc mult mai puţin. Afacerea a pornit-o şi a mers bine. La fel merge şi în prezent.


Mica industrie a florilor

În cele două solarii, Gabriel Constandache are la această dată o recoltă bogată, de fapt este o mică industrie: 4.000 de ghivece cu muşcate curgătoare, tot atâtea muşcate zonale, 3.000 de fire de bănuţei (Bellis), 5.000 de mlădiţe de panseluţe, o mie şi una de fire de petunii curgătoare, 15.000 de petunii multicolore, cu peste 20 de aspecte cromatice, 3.000 fire de gura-leului bătut pitice pentru grădină, 1.000 de crăiţe bătute pitice...

De asemenea, în solarii, la loc protejat, se află 15.000 de fire de răsad de roşii, 3.000 de vânătă, tot atâtea fire de ardei gras galben, câte 2.000 de fire de ardei iuţi, gogoşari, ardei kapia, castraveciori cornichon.

 

Cele mai bune preţuri din zonă

Toate florile - îndeosebi muşcatele - se dezvoltă în ghivece cu diametre de câte 10,5 şi 12 cm. Sunt ţinute în solar până ce vremea se va mai împrimăvăra. Gabriel Constandache zice că are cele mai bune preţuri din zonă: 6 lei negociabil, dar se poate ajunge şi la 5 lei ghiveciul, în timp ce alţii - concurenţii - vând la un preţ dublu.

În solar, răsadurile produse de cultivator se dezvoltă la o temperatură optimă, noaptea: 12-15 °C, asigurată de o modernă centrală automatizată care produce aer cald. Ziua, prin efect de seră, căldura poate ajunge şi la aproape 30 °C, depinde de soarele... „cu dinţi” de afară.
Gerul năpraznic din luna februarie nu a afectat semnificativ producţia de răsad, dar a întârziat cam cu o lună ciclul de dezvoltare a tinerelor plante.


Planta cu dezvoltare controlată

Gabriel Constandache produce răsadul de legume şi de flori în tăvi alveolare cu substrat pe bază de turbă. La început de ciclu, cumpără 2-300 de baloţi aduşi din turbăriile ţărilor baltice, care - spune horticultorul - se pretează cel mai bine la ceea ce face el. Preţul - 70 lei balotul. Face un calcul simpu: pentru 1.000 de ghivece cu diametrul de 10,5 cm, este necesar un balot de turbă de 300 litri (circa 53 kg). Pentru fertilizare foloseşte un îngrăşământ granular peliculat „Osmocote Exact” ce conţine NPK+Me.

Un sac de 10 kg, ce costă undeva la 2-250 lei, îi este suficient, deoarece aşează în fiecare ghiveci câte 10-15 granule cu eliberare controlată şi lentă a nutrienţilor. „Folosesc granule de perlit - un produs fabricat din materii prime naturale care îmbunătăţeşte structura solurilor.

Este uşor, are o capacitate bună de reţinere a apei, de 3-4 ori greutatea proprie şi în acelaşi timp aeriseşte solul. Îl amestec cu turbă cam 10-20 la sută, în funcţie de floare, spre exemplu, la petunii nu trebuie multă apă”, ne-a familiarizat cu detalii tehnologice horticultorul.

 

De patru ori banul curat

Afacerea lui Constandache este deosebit de profitabilă. Câştigul din flori şi legume este de 4-5 ori cheltuiala. Bineînţeles, fără munca depusă, care de multe ori pare a fi mai preţioasă decât banii câştigaţi!

Prin martie, vrea să iasă la drum. Piaţa de la Suceava cere florile sale, îndeosebi muşcatele şi bănuţeii. Dar mai înainte, va ieşi salata. Are în dezvoltare 6.500 de bucăţi. Va fi prezent în pieţele gălăţene şi la târgurile comunale din judeţ.

„Într-un ciclu agricol normal, îmi iese de patru ori banul curat! Faţă de anul trecut, am dublat producţia. Numai muşcatele pe care le am în cultură valorează 400 milioane de lei vechi. Am cheltuit circa 150 milioane de lei şi sper să câştig 7-800 milioane de lei vechi, de cinci ori cheltuiala!”

 

„Plantele carnivore” şi proiectul furat

Tot ce a realizat Gabriel Constandache a fost cu bani proprii. Prin efort propriu. Ar vrea să se mai extindă cu încă o jumătate de hectar. Dar... nu prea mai are încredere în oameni, în autorităţi. Pentru că a întâlnit... „plante carnivore”! Cu câţiva ani în urmă a făcut un proiect pentru un modul de seră prin Programul Fermierul.

La acea vreme era deosebit de avantajos pentru tinerii care voiau să se stabilească la ţară şi să încropească o afacere. A cheltuit cu documentaţia, consultanţa, cumpărarea terenului etc... circa 100 milioane lei vechi. Iar când să primească finanţarea, altcineva - cu mai multă trecere şi dare de mână! - i-a suflat proiectul!! I s-a spus că s-au terminat banii. Dar imediat, pe acelaşi amplasament, au apărut fix patru module identice cu cele din proiectul lui!


Primarul şi anul cu 26 de luni!

Anul trecut a fost şicanat de primăria oraşului Târgu Bujor. Pe motiv că... munceşte! Gabriel Constandache a primit adresa cu nr. 667/02.02. 2011, prin care era înştiinţat că „în urma controlului la sesizarea vecinilor foloseşte materiale pentru încălzirea celor două solarii ce creează prejudicii mediului înconjurător şi sănătăţii umane, producând şi stare de disconfort.

În caz de neîncetare a acestei activităţi generatoare de poluare veţi fi sancţionat cu amendă între 7.500 şi 15.000 lei, conf. Art. 61 al HCL 32/26.26.2007”, semnată de primar şi secretar. Să înţelegem că pentru oamenii legii, anul are fix 26 de luni! Nimic nu ne mai miră în România!

Centrala (aerotermă) este una dintre cele mai moderne, foloseşte rumeguş, beţe de floarea-soarelui, deşeuri lemnoase, iar organele sesizate de Constandache au scos în evidenţă că totul este în regulă!
Acum, Gabriel Constandache vrea să acceseze un program european.

Mica lui afacere are nevoie de investiţii. Îi mai trebuie o maşină automată de făcut ghivece nutritive, o alta de semănat, are o instalaţie de picurare, dar i-ar mai trebui încă una, precum şi o instalaţie de umezire a aerului. Florile-i cer!


”Ca să creşti plante trebuie să le vorbeşti, să ai dragoste de ele. Gingăşia florilor emană dragoste. Munca trebuie să o faci din plăcere, nu mânat de goana nemăsurată a câştigului
Otilia Constandache, floricultor din localitatea gălăţeană Moscu


Pierderi tehnologice

Gabriel Constandache ne-a istorisit şi o experienţă tristă, în „mirabila aventură a seminţei”! „Mi-au trebuit trei ani până să-i dau de cap, la semănat aveam pierdere de până la 80 la sută, până am pus la punct o „inovaţie tehnologică” la seminţele mici, cât firul de păr în diametru”. N-a voit s-o dezvăluie, este patent propriu, acum a ajuns la pierderi tehnologice de mai puţin de 10 procente la seminţele germinate.
Alte probleme au fost cu dăunătorii.

„La început aveam probleme cu florile, era un dăunător care mânca rădăcina plantelor. Nu ştiam ce era, abia după ce am fost la Institut, la Bucureşti, un profesor în vârstă mi-a spus adevărul. Era „musca ciupercilor”, un dăunător ale cărui ouă erau prezente în turba roşie folosită de mine în solar şi importată de o fimă din Franţa”.     

Vizualizat: 6011 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?