Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nu au lăsat via să moară

Publicat: 05 iulie 2018 - 20:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Preotul Gabriel Olteanu şi familia sa au lăsat Bucureştiul pentru Iaşi, punând bazele a ceea ce avea să devină povestea Cramei Gramma, o cramă nouă, cochetă, cu o capacitate de aproximativ o sută de mii de litri şi cu vinuri ambalate în sticle elegante, cu etichete desenate de către artistul Horaţiu Mălăele. 

Moştenire a vechiului sistem care extinsese semnificativ suprafaţa viticolă din împrejurimile Iaşiului, după anul 1989, pe fondul retrocedării terenurilor şi al întreruperii activităţii viti-vinicole de către mulţi dintre noii proprietari, zona Bucium-Vişani a căpătat o foarte mare valoare imobiliară, îndeosebi în perioada anilor 2006-2009. Chiar dacă puteau câştiga bani frumoşi prin vânzarea, în acea perioadă, a suprafeţei de aproximativ 17 hectare de teren pe care o dobândiseră prin retrocedarea moştenirii de la părinţi, în zona Bucium, mai exact în satul Vişani, comuna Bârnova, preotul Gabriel Olteanu şi soţia sa Elena-Diana au preferat să nu vândă pământul şi, mai mult, să continue activitatea viticolă pe care o practicaseră şi înaintaşii lor.

A îmbinat activitatea pastorală cu cea de fermier
Fiind paroh în satul Vişani, Gabriel Olteanu a îmbinat activitatea pastorală cu cea de fermier. În timp, a devenit un model pentru enoriaşi. Pe lângă faptul că le-a arătat celor pe care îi păstorea faptul că munca nu poate decât să îi întregească omului personalitatea şi sufletul, a reuşit să le insufle şi propriilor copii dorinţa de a descoperi tainele viti-vinificaţiei. Astăzi, Crama Gramma exploatează 30 ha cu viţă-de-vie, pe lângă cele 17 ha în proprietate, an de an, adăugându-se şi alte suprafeţe arendate, ocupate tot cu soiuri autohtone. ”Iniţial, pe o bună parte a acestor terenuri erau plantate soiuri aduse din coloniile franceze din nordul Africii, respectiv din Algeria. Ulterior, statul comunist le-a distrus şi a plantat soiuri de mare productivitate. De altfel, cu aceste soiuri ne-am pricopsit şi noi, atunci când ne-am preluat moştenirea. Specialiştii ne-au sfătuit să inversăm polii şi, în loc să vizăm cantitatea, mai degrabă să scoatem calitate din aceste soiuri”, declara pr. Gabriel Olteanu. Şi aşa au făcut: au dirijat producţiile prin tăieri de rodire spre indicele numit calitate. Astfel, în loc de zece, au păstrat 3-4 ciorchini pe strugure.

Marian si mama Elena OlteanuClick pe poza pentru galerie!

Omul, soiul şi butoiul
Practic, bazele activităţii de producţie viticolă în sistem familial a început în urmă cu zece ani, odată cu accesarea primului credit şi a primului proiect cu finanţare europeană pentru modernizarea activităţii din plantaţie, pentru efectuarea mecanizată a anumitor lucrări. Valoarea eligibilă a proiectului european a fost de 1.240.000 de euro, dar cheltuielile totale au fost de aproximativ două milioane de euro. ”Diferenţa de bani este reprezentată de cheltuieli neeligibile, precum utilităţi, energie electrică. În 2017, am mai investit aproximativ 100.000 euro în cisterne de mici capacităţi. Până acum lucram cu cisterne de 20-25 mii litri, acum avem şi cisterne de 4, 5, 10 mii litri. Cu această investiţie considerăm că, practic, am închis cercul în ceea ce priveşte vechea vorbă potrivit căreia la atingerea unei calităţi deosebite a vinului contribuie omul, soiul şi butoiul. Omul, adică oenologul. Iar aici beneficiem de oameni foarte bine instruiţi la şcoala domnului prof univ dr Valeriu V.Cotea. Soiul - calitatea strugurilor. Conducem lucrările în plantaţie astfel încât fiecare butuc să nu dea maximul de producţie, ci maximul de calitate. În fine, dacă discutăm despre butoi, în sensul larg al termenului, noi am achiziţionat cisterne din inox care asigură atât igiena, cât şi stabilitatea termină. Au pereţi dubli, printre care circulă un lichid de răcire, care asigură fermentaţia controlată. Astfel, procesul de transformare a zahărului din must în alcool se petrece foarte lent, pentru ca alcoolul să fie foarte bine integrat în corpul vinului”, explica Marian, tânărul viticultor al familiei Olteanu.

60.000 de sticle de vin sub eticheta Gramma
În plantaţie domină soiurile pure Aligote, Fetească Albă şi Fetească Regală. Pe lângă aceste vinuri fermentate separat, se mai obţin şi vinurile cuve şi cupajele. ”Am ales să producem inclusiv vinuri cuve, deoarece strugurii (selectaţi din diferite soiuri, în anumite proporţii), produc un singur must care va fermenta şi va conduce către un vin de excepţie. Calitatea înaltă a vinului este determinată de aportul fiecărui strugure, în funcţie de proporţia în care a fost folosit. A produce cupajele înseamnă să combini nu mai multe soiuri de struguri, ci mai multe tipuri de vin. De asemenea, rezultatele sunt deosebite”, spunea pr. Gabriel Olteanu.
Prima recoltă de struguri a fost obţinută în anul 2009, iar pentru primul vin valorificat a fost în luna aprilie 2010. Capacitatea actuală a cramei este de 100.000 de litri. ”Aproximativ 50.000 litri de vinuri se îmbuteliază în aproximativ 60.000 de sticle, sub eticheta Gramma. Cealaltă jumătate se îmbuteliază sub etichete private, pentru companii, evenimente etc. Este un nivel bun, pentru un mic producător”, explica tânărul viticultor al familiei Olteanu.
Vinurile de la Crama Gramma sunt exportate în Italia, Germania, Olanda, prin intermediul distribuitorilor. ”Încă este destul de dificil să gestionezi relaţiile directe cu restaurantele, chiar din România, nu mai zic de cele din străinătate. De aceea, încă preferăm să lucrăm cu distribuitorii care au dezvoltat foarte mult relaţiile comerciale şi interumane cu restaurantele, cu clienţiii privaţi şi cu magazinele de specialitate. Noi le oferim atât soiuri vinificate separat, cum ar fi soiurile albe Fetească Albă, Fetească Regală, Aligote, cât şi cupaje. Pentru vinuri rose, avem şi soiurile Fetească Neagră şi Merlot”, menţiona Marian Olteanu.
Astăzi, Crama are 13 angajaţi permanenţi, atât pe zona de vinificaţie/distribuţie, cât şi în sectorul viticol, aici unde, în anumite perioade, lucrează şi cu muncitori sezonieri. Dacă la început vinurile ajungeau pe piaţa locală, acum există trei angajaţi distribuitori pentru câte o regiune istorică, respectiv Moldova, Transilvania şi Muntenia.

Dezvoltarea Cramei Gramma continuă
Este vizată o investiţie semnificativă în activitatea de turism oenologic. Datorită amplasării pe una dintre cele şapte coline ale Iaşiului şi ca urmare a numeroaselor vizite în cramă ale turiştilor, chiar şi ale ieşenilor, care, seara ori la final de săptămână, doresc să petreacă un anumit timp în afara oraşului, la taifas şi la un pahar cu vin bun, există în plan construirea unei unităţi primare de primire. ”Pentru început, ne oprim la amenajarea unui spaţiu de primire frumos şi cald, unde turiştii care au terminat vizitele la muzeele, monumentele şi casele memoriale din Iaşi pot veni să servească un vin şi anumite sortimente de brânză. Deocamdată nu vrem să intrăm pe zona de restaurant. De asemenea, lucrăm la un proiect pentru o pensiune agroturistică, respectiv un spaţiu cu 8 camere pentru cazare. Ar fi păcat să nu investim şi în aşa ceva, fiindcă beneficiem de priveliştea minunată din zona Bucium, de alimente bune şi sănătoase de la gospodarii din jur, de sufletul deschis şi de vinurile noastre deosebite”, menţiona Marian Olteanu.
Pe partea de viticultură, proiectele imediate vizează completarea gamei de soiuri albe cu Fetească Neagră şi Busuioacă de Bohotin, prin replantări pe suprafeţele proprii.

 

 

POVESTEA CRAMEI GRAMMA
Deoarece nu au avut nici un străbunic de sânge albastru sau care să fi fost mare boier şi fiindcă nici nu s-a dus vreo bătălie de răsunet în acest sat, astfel încât să fie ales numele cramei după respectivul gen de poveste, s-a încercat găsirea unei identităţi cât mai atemporale. ”În timp ce degustam vinurile, ne-am dat seama că am devenit cu mult mai vorbăreţi şi mai comunicativi. Astfel, ne-am oprit la numele Gramma, de la gramatică, literă, cuvânt, în greaca veche. Bineînţeles, aceasta înseamnă corectitudine în exprimare, dar, în cazul nostru, mai mult la figurat decât în cel propriu. Pe aceeaşi linie, au mers şi gamele de vinuri, gama de retail fiind denumită după genurile literare epic, liric şi dramatic, neuitând nici metafora - avem un vin care se numeşte Metaf. Fiecare tip de vin te îndeamnă spre ceva, de la a spune poveşti, poezii şi până la a susţine suficient de convingător o idee, dacă ai consumat din gama de vin dramatic. Cel mai recent brand se numeşte Idilic şi este destinat exportului”, menţiona Marian Olteanu.

 Gabriel Olteanu_b

Pr.Gabriel Olteanu: “Nu a fost şi nu este uşor să ne ocupăm de viticultură, dar am preferat să muncim şi să scoatem ceea ce este mai bun din pământ, gândindu-ne mai puţin la confortul personal. Am dorit să ducem mai departe ceea ce au făcut strămoşii noştri şi sperăm ca urmaşii să continue. Fiul nostru, Marian Olteanu, la cei 30 de ani ai săi poate spune că deja are o experienţă de zece ani în domeniu. Această activitate reprezintă sursa sa de venit. Iar fiica noastră, Oana, este alături de fratele său. Doamne-ajută ca şi nepoţii să asigure continuitatea acestei preocupări frumoase. Nu este simplu, trebuie cunoaştere şi curaj, dar merită”.

Marian Olteanu_b

Marian Olteanu: “Cred că avem frumoase perspective şi chiar mizez pe vinurile noastre, autohtone. De ce? Gustul consumatorului de astăzi este ca un călător, mereu în căutări. Or, soiurile renumite şi prezente peste tot, în orice ţară, nu mai aduc noutăţi spectaculoase pentru consumatorul cunoscător. De aceea, tot mai mulţi consumatori - străini sau români - caută să descopere/redescopere soiurile autohtone. Iar soiurile noastre de Fetească oricând pot sta alături de orice alt soi internaţional”.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 103 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?