Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

NOILE LIVEZI schimbă sortimentul pomicol autohton

Publicat: 29 ianuarie 2018 - 00:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această toamnă s-au conturat unele particularităţi din domeniul producerii şi comercializării materialului săditor pomicol, aspecte care arată stadiul investiţiilor prin fonduri europene, precum şi tendinţele şi perspectivele activităţii de producere a fructelor în ţara noastră. 

Cei care au solicitat material săditor în toamna aceasta - direct, prin comenzi telefonice sau prin internet -, s-au dovedit a fi destul de bine informaţi în special în legătură cu oportunităţile de valorificare a fructelor, acesta fiind principalul aspect în funcţie de care au ales paleta de specii şi soiuri. ”În general, au fost persoane hotărâte, care ştiu ce vor să planteze. Dar, din punctul nostru de vedere, al producătorilor de material săditor, o anumită tristeţe a fost determinată de faptul că încă nu au apărut cei cu contracte pe suprafeţe mai mari, cu accesare de fonduri europene. Aceştia, în mare parte, încă nu au ajuns să încheie contracte pentru material săditor”, preciza Margareta Corneanu, şefa Pepinierei Sârca a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi.

Pepinierei Sârca a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiClick pe poza pentru galerie!
În ultimii ani, Pepiniera a oferit foarte multe informaţii tehnice, inclusiv celor care au realizat proiecte europene le-au fost asigurate recomandări în alegerea sortimentelor pomicole potrivite. Dar aceştia încă nu au ajuns la partea finală, astfel încât să acceseze fondurile şi să realizeze contractele pentru aprovizionarea cu material săditor. “Fac, oarecum, excepţie cei care au vizat înfiinţare de livezi cu specia nuc şi care, într-adevăr, au mai plantat. Sperăm ca lucrurile să se îmbunătăţească pentru toţi, în timpul cel mai scurt. Dacă ar fi, de exemplu, ca aceia care investesc prin proiecte europene să pregătească plantări pentru următoarea primăvară - deşi toamna rămâne cel mai bun anotimp pentru plantări - noi dispunem de material săditor. Deci îi aşteptăm”, adăuga Margareta Corneanu.

Tendinţe clare de schimbare a structurii noilor livezi
Semnalată, în fază incipientă, încă în urmă cu 2-3 ani, anul acesta a fost confirmată pe deplin tendinţa de modificarea structurii livezilor înfiinţate, totuşi, în România, pe banii fermierilor. Secvenţele concrete consemnate recent la Pepiniera Sârca scot în evidenţă faptul că aceia care aleg să investească în pomicultură manifestă un apetit tot mai mare pentru culturile de nuc şi de cireş. ”Unii dintre cei care au solicitat pomi în această toamnă mi-au confirmat ceea ce observ de câţiva ani încoace: având cunoştinţe tehnice mai multe sau mai puţine, aleg să planteze în primul rând nuc şi cireş, în detrimentul mărului. Din păcate, acest lucru se petrece într-un teritoriu deosebit de prielnic mărului, cum este zona Moldovei. Noi livrăm material săditor în toată ţara, iar dacă adăugăm semnalele colegilor de la celelalte instituţii de profil, avem măsura destul de fidelă a modificărilor din sector. Or, la capitolul legat de structura noilor plantaţii, tendinţele merg clar înspre cele două culturi considerate mai uşoare şi mai bănoase”, observa şefa Pepinierei Sârca.

Nucul şi cireşul - specii nu tocmai uşoare şi bănoase
Dar, lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima vedere. Banii nu vin atât de uşor, chiar dacă s-a renunţat la măr. Sunt foarte, foarte numeroase persoane care se aventurează în înfiinţarea unei plantaţii de nuc fără a deţine informaţiile tehnice necesare şi riscă mult. “Nu e totul să înfiinţezi plantaţia. Trebuie să ştii să o şi întreţii, astfel încât să ajungi la scopul final, respectiv acela de a obţine producţii şi bani. Or, până aici nu este atât de simplu pe cât se spune sau se crede, chiar dacă tot la fel de adevărat este faptul că nucul ar avea nevoie de un număr mai mic de tratamente, respectiv maximum 2-3 stropiri pe an. Mai sunt, însă, numeroase alte aspecte care trebuie avute în vedere şi care nu fac chiar atât de simplu drumul până la doritul profit din plantaţia de nuc”, sunt atenţionările Margaretei Corneanu, pe care le explicăm într-un articol separat în ediţia viitoare a revistei.

Nu renunţaţi la măr!
Din punct de vedere al cantităţii de material săditor livrat în toamna anului 2017, nu au existat mari diferenţe faţă de anii precedenţi. Diferenţa a fost determinată de preferinţele faţă de nuc şi cireş, în defavoarea mărului. ”Diminuarea cererii pe specia măr, pentru noi, reprezintă un semnal de alarmă. Foarte puţini au început a se gândi să înfiinţeze livezi de măr pe 1-2-10 hectare. Se consideră că plantaţia de măr este mai greu de întreţinut. Dar, din punct de vedere economic, cel puţin în zona Moldovei, unde este la el acasă, mărul ar putea da rezultate cu mult mai bune faţă de culturile preferate, acum, tot mai mult”, semnala specialistul ieşean.

România produce anual 6 milioane de pomi
Pepinira Sârca livrează mult material săditor, dar activitatea nu se desprinde de contextul general românesc, în care pomicultura a cunoscut regresul specific întregii agriculturi de după anii 1990. În ţară, milioane de pomi pentru plantat rămân de la un an la altul. ”Din producţia totală naţională, de aproximativ şase milioane de pomi, circa două milioane rămân, de la un an la altul, din câmpul 2, în câmpul 3”, atrage atenţia Gelu Corneanu, directorul SCDP Iaşi.
Pepiniera Sârca, înainte de 1990, producea aproximativ 1.250.000 de pomi, iar un milion de pomi plecau anual la export către ţări precum Franţa, Germania, Austria, Italia. În aceste timpuri, anual, de la Pepiniera Sârca se livrează aproximativ 150 de mii de pomi de plantat. Este adevărat, din categoria CERTIFICAT.
Observaţia demnă de reţinut şi de înscris în tabloul coordonatelor care descriu evoluţia şi perspectivele pomiculturii româneşti este aceea că noii investitori din sector nu sunt neapărat pomicultorii. Dimpotrivă, cu resurse proprii, astăzi investesc cei care au cu totul alte profesii, dar care fie au moştenit anumite suprafeţe de teren, fie au achiziţionat pământ şi vor să obţină producţii de pe acele suprafeţe. {ansele de reuşită, însă, tot pe baza cunoaşterii trebuie aşezate.

Margareta si Gelu Corneanu_b
Margareta Corneanu: “Până nu este prea târziu, recomand să nu se renunţe la măr - mai ales pentru cei care exploatează terenuri în zonele Bistriţa, Iaşi, Botoşani, Suceava, areal în care mărul poate produce recolte deosebite, sensibil egale cu potenţialul fiecărui soi. Este o specie care face faţă foarte bine la toate condiţiile meteorologice, iar fructele rămân de bună calitate. Piaţa de profil a început a da semne încurajatoare, astfel încât prevăd că vor avea de câştigat cei care vor include mărul în culturile pomicole. {i nu vorbesc despre profit pe termen lung, ci în viitorul foarte apropiat”.
de

Gelu Corneanu: ”Din producţia totală naţională anuală, aproximativ 2 milioane de pomi rămân, de la un an la altul, din câmpul 2, în câmpul 3. Aceasta, nu din cauza preţului materialului săditor sau a lipsei dorinţei românilor de a planta, ci din cauza lipsei generale de bani şi a neaplicării, încă, a proiectelor cu fonduri europene”.


MATERIAL SĂDITOR PROST CALITATIV DE IMPORT PENTRU AMATORI
Dacă, strict din poziţia de director al staţiunii pomicole ieşene, Gelu Corneanu se arăta mulţumit de activitatea instituţiei şi chiar încrezător, odată cu noile măsuri de susţinere a cercetării agricole româneşti, ca specialist în pomicultură, se arăta mâhnit atât de unele aspecte legislative care nu funcţionează în România, cât şi de calitatea materialului săditor care este acceptat să circule prin ţara noastră. ”Nu îmi este frică să vă spun că astăzi, în România, circulă mult material săditor prost calitativ. O parte a acestui material de plantat vine chiar din Uniunea Europeană. Este un material săditor pentru amatori. Aici trebuie să fie semnalul către românii care vor să dezvolte afaceri pomicole. În toată Europa, pentru amatori se livrează material care să nu fie de ultimă generaţie, să fie clar. {i eu zic că este păcat să nu apelăm la ceea ce este mai bun şi să preferăm puieţi de valoare bilogică îndoielnică, urmând apoi să aşteptăm rezultatele bune care, de fapt, nu vor veni fiindcă nu au cum să vină în asemenea condiţii”, declară Gelu Corneanu, singurul pomicultor din zona Moldovei membru al ASAS.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 1603 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?