Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

NE PIERDEM VIITORUL. Banca de gene - „Arca lui Noe” uitată la MADR?

Publicat: 27 iulie 2018 - 21:32
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Şeful Laboratorului de genetică, ameliorare şi conservarea patrimoniului al Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Costel Vînătoru, avertizează: „Orice zi care trece şi în care nu lucrăm la banca de gene înseamnă că pierdem resurse genetice şi pierdem din viitorul nostru!”

Cu ocazia recentei vizite a ministrului Agriculturii la Buzău, în campania „Alege oaia!”, acesta a fost întrebat de presă, dar şi de oamenii de ştiinţă ai SCDL Buzău ce se întâmplă cu banca de gene naţională. Petre Daea a răspuns sec: “Se lucrează la actul normativ!” Oare, potrivit principiului, validat postrevoluţionar, „Mircea, fă-te că lucrezi!”, la Guvern, la ministerul Agriculturii, treburile se mişcă extrem de greu? Situaţia l-a determinat pe cunoscutul cercetător buzoian Costel Vînătoru să tragă un semnal de alarmă.

Francezii vor seminţe de legume româneşti pentru a le recunoaşte şi conserva
„În cazul în care statul român tot tărăgănează, noi pierdem foarte mult. Eu am pe birou adresa primită de la cel mai reprezentativ institut al ministerului Agriculturii al Franţei, prin care ni se solicită seminţe din ce avem noi la Buzău şi ameninţă că în cazul în care nu trimitem, nu le vor recunoaşte la nivel internaţional. Francezii vor câteva grame de seminţe de legume, de plante medicinale şi aromatice pentru a le testa, pentru a le recunoaşte în Uniunea Europeană şi, bineînţeles, a le conserva în banca lor de gene”, a susţinut Costel Vînătoru.

sera independenta energeticClick pe poza pentru galerie!

Un proiect uitat în conservare la Ministerul Agriculturii?!
Banca de gene, instituţia pe care într-un concept modern Costel Vînătoru o vede ca pe o „Arcă a lui Noe”, menită să salveze speciile de legume, nu ar costa cine ştie ce. „Nu este nevoie de foarte mari eforturi financiare, de proiecte europene de anvergură; nu ar trebui să sperie, banca de gene pentru legumicultură ar putea fi realizată pe banii statului român fără nici un fel de probleme, nu sunt sume foarte mari. Trebuie să înţeleagă cei care conduc statul ăsta că avem nevoie de această resursă, să o conservăm, pentru că e vorba de securitatea alimentară şi de viitorul ţării, altfel pierdem patrimoniul”, ne-a declarat „părintele” acestui proiect.
În timpul primei vizite a unui ministru al Agriculturii în funcţie la SCDL Buzău, Petre Daea s-a arătat favorabil înfiinţării la staţiunea de cercetare a unei bănci de gene pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice, menită să păstreze pentru viitor un însemnat patrimoniu. De menţionat că la Buzău se află depozitată - în condiţii precare - o impresionantă colecţie, ce cuprinde seminţele a peste 10.000 de soiuri şi varietăţi, dintre care circa 3.000 tomate şi ardeioase au dispărut în ultimii ani din cultură.
“Am creat cadrul juridic ca să putem să le acordăm sume importante de la bugetul statului pentru teme de cercetare majore. Avem în vedere ca la Buzău, cu fonduri europene şi cu contribuţia guvernamentală, să realizăm banca de gene pentru legumicultură, pentru floricultură, pentru plante medicinale şi aromatice”, a declarat ministrul în toamna trecută.
Dar după cum se vede, se toooot bate pasul pe loc. Proiectul, evaluat la aproximativ 6 milioane de euro, se află în conservare, probabil, într-un fişet la MADR, încremenit în proceduri birocratice.
Aşa cum arăta, îndurerat, Costel Vînătoru, în lipsa unei strategii, a unui program naţional de conservare a resurselor genetice, s-au pierdut foarte multe soiuri şi o parte din aceste creaţii valoroase ale cercetării româneşti a ajuns să fie gestionată de alte bănci de gene din lume.

În vizită la „banca de gene” din Salonic
Omul de ştiinţă buzoian s-a întors recent dintr-o vizită de lucru efectuată la Salonic, într-unul dintre cele mai reprezentative institute de horticultură din Grecia. „Avem o colaborare strânsă de trei ani cu cercetătorii greci pe teme privind conservarea biodiversităţii. Cu acest prilej am vizitat instituţia, dar mai ales banca de gene, cu laboratoarele sale moderne dotate cu aparatură de ultimă generaţie specializate pe amprentarea genetică, biologia moleculară, microîmulţire, inginerie moleculară. Ceea ce m-a surprins este că fiecare buruiană care se găseşte pe pământul grecesc este studiată pentru a se cunoaşte beneficiile ei asupra sănătăţii umane, a alimentaţiei, dacă poate fi utilizată în energetică, căutându-se soluţii de păstrare şi conservare a materiei vii”, ne-a declarat Costel Vînătoru.
Cercetătorul român consideră că ar trebui să facem în aşa fel încât să punem în valoare importanţa axei geografice pe care sunt plasate ţări ca: România, Bulgaria, Grecia sau Serbia. „Să încercăm să avem legături mai strânse pe linia aceasta, pentru că am putea să valorificăm foarte bine rezultatele noastre şi, cu teme de cercetare în comun, am putea contrabalansa mult oferta de sămânţă care vine din Vest, oarecum extrem de scumpă şi nepotrivită de multe ori pentru zona noastră”, a susţinut Costel Vînătoru.


LALEAUA ESTE GRECEASCĂ, NU OLANDEZĂ?!
„M-am bucurat să văd la Salonic varietăţi ale unor specii de legume şi plante aromatice pe care eu le-am aclimatizat şi le am în teren la staţiune, în timp ce partenerii din Grecia le aveau la stadiu de eprubetă în laborator, de plăntuţă. De asemenea, am vizitat o seră independentă energetic, al cărei acoperiş era construit dintr-o sticlă specială ce includea panouri fotovoltaice şi care producea curent electric. Sau un hectar de spaţii protejate, modulate, în care erau multiplicate seminţele învelite cu tifon, pentru a se asigura puritatea linilor genetice. O durere grozavă în suflet am avut atunci când mi s-a spus că institutul avea platforma de cercetare neatinsă. Terenul lor se învecina cu marea, au fost presiuni din partea unor autorităţi ca acesta să fie înstrăinat, dar conducerea nu a cedat”, a susţinut Vînătoru. Omul de ştiinţă buzoian a fost surprins să afle că cercetătorii greci au ajuns să demonstreze faptul că laleaua este a lor şi nu a olandezilor! În sprijinul acestui demers, au venit cu documente ştiinţifice, cu cercetări şi se pare că au câştigat războiul tulipei...

vizita laborator conservarea a biodiversitatii_b

Costel Vînătoru: „Stau să mă gândesc că pentru aceste resurse pe care noi le avem şi care nu sunt amprentate genetic, există riscul ca străinii să le ia şi să spună că sunt ale lor, iar noi nu putem dovedi contrariul, că fac parte din patrimoniul genetic naţional şi ne aparţin! Or, între a recunoaşte şi a pierde un produs ar fi mult mai bine ca acesta să fie conservat într-o bancă de gene românească”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 1388 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?