Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mihail PINTILIE – un PIONIER în LEGUMICULTURĂ

Publicat: 10 octombrie 2017 - 11:07
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Moldovenii din cea mai veche reşedinţă domnească a ţării Moldovei, Baia, s-au apucat de legumicultură. Tânărul Mihail Pintilie este unul dintre pionierii acestei îndeletniciri.

Lui i s-au mai alăturat doi-trei solarişti împătimiţi. Acum suprafaţa de cultivare a legumelor în spaţii protejate se întinde pe câteva hectare.

mihail-pintilie_b

“Eu am două mii de metri pătraţi de spaţiu protejat şi aproximativ 3.000 mp de teren în câmp. Cultiv principalele specii de legume, de la tomate şi până la ardei, vânătă şi castraveciori. În ale legumiculturii sunt începător, am doar doi ani de experienţă”, ne-a declarat tânărul sucevean Mihail Pintilie.

Micul fermier s-a urnit la drum mânat de insistenţa naşului de cununie, care a lucrat un timp în agricultura olandeză. Tot el l-a ajutat la construirea celor două solarii din gospodărie. În urmă cu doi ani, le-a ridicat în scurt timp: pe structură metalică, lungime - 50 m, lăţime - 5,5 m, înălţime la coamă - 2,7 m. Un cap de solar, cum se spune prin Suceava. Construcţia toată şi investiţia în dotări a depăşit 15 mii de euro. Mihail Pintilie nu este mulţumit de ea, se gândeşte să o modernizeze într-un viitor mai apropiat. Îşi permite să aibă ceva mai profesional, pentru că a constatat pe propriul buzunar că legumicultura este profitabilă.

De unde se aprovizionează cu seminţe şi de ce nu a reuşit să se înscrie în Programul Tomata, aflaţi din revista Ferma, ediţia 1-14 octombrie 2017!

Vizualizat: 3749 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?