Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Lumea într-un ghiveci!

Publicat: 13 aprilie 2019 - 14:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Drumul către agricultură al unor fermieri de astăzi a fost unul neaşteptat. Cei mai numeroşi cultivă pământul şi cresc animale fiindcă au moştenit o gospodărie sau o fermă sau au întemeiat una pornind de la studiile de Agronomie şi de la banii împrumutaţi de la bancă sau câştigaţi prin străinătate. Există însă şi categoria fermierilor care s-au trezit în agricultură dintr-o întâmplare, dintr-un capriciu al destinului, care a căpătat mai târziu noimă.

Marin Constantin, din Crevedia, jud. Ilfov, este unul dintre ei. Gorjean de obârşie, a venit în Bucureşti să lucreze în construcţii. Acum, e un cunoscut producător de puieţi de aronia, goji, lămâi rezistenţi la ger etc. Mai mult, a deschis şi o linie de procesare, unde produce siropuri şi dulceţuri, inclusiv din petale de trandafir. Lumea îi spune Claudiu, deşi nici el nu ştie cum a ajuns să poarte un nume pe care nu-l regăseşte în buletin.

Marin Constantin_b

La drum
E sâmbătă după-amiaza şi mi-e poftă să şofez prin comunele din nordul Capitalei, acolo unde terenurile lucrate alternează cu cartierele rezidenţiale construite după căderea comunismului. E o zonă interesantă, unde resimţi puternic forţa de atracţie a Bucureştiului, dar şi aerul de ţară, chiar vântul care suflă dinspre dealurile aflate la zeci de kilometri depărtare. Cobor din maşină la poarta fermei situate în plin câmp. În vecinătate se află o tarla cultivată cu grâu. Pe o latură, se înşiră viile noi. Claudiu mă invită mai întâi să-mi arate cum este organizată afacerea sa. Intrăm într-un solar imens, cu structură metalică, ridicat acum şase ani. E plin cu ghivece în care vegetează o sumedenie de specii. Aici e dafinul, dincolo trandafirul. {i multe, multe alte specii de arbuşti pentru cultură. Ieşim prin capătul celălalt al solarului, în câmp deschis. Aici, Claudiu a cultivat aronia şi trandafir. Ultima specie este altoită pe un port-altoi (marcotă) cumpărat din Ungaria. Ajungem apoi la ”înmulţitor”, cum îi spune el răsadniţei. E plin de ghivece cu plăntuţe verzi. În apropiere se află clădirea unde a deschis linia de procesare, respectând toate normele sanitar-veterinare, fapt pentru care a şi primit autorizaţie de la DSVSA.

Lumea într-un ghiveci_b

De la un pumn de goji
Claudiu s-a calificat mai întâi ca electrician, la o şcoală profesională din Târgu Jiu, apoi a obţinut diploma de absolvent la seral al Liceului Agricol din Bârseşti. Ce să facă tânărul gorjean? A venit în Bucureşti, în timpul boom-ului imobiliar, şi şi-a găsit de lucru pe un şantier la Mogoşoaia, unde firma care l-a angajat construia un cartier rezidenţial. Aici a fost numit şef de şantier. Ambiţios, s-a înscris la o facultate privată şi a primit diplomă de manager. Soţia lui lucra la o firmă de contabilitate: ”A adus acasă un pumn de goji, de la o colegă. Lumea nu ştia atunci de planta asta”, povesteşte Claudiu. S-au gândit să o cultive. ”Am citit mult pe internet, visam numai goji”, îşi aminteşte fermierul. Între timp, din cauza crizei imobiliare din 2008, firma la care lucra a dat faliment, iar Claudiu a înfiinţat o firmă mică de finisaje. Mirajul culturii de goji nu-i dădea însă pace. Lipea gresii şi faianţe, dar mintea lui zbura la planta exotică, originară din China. A contactat un producător de seminţe din Germania şi acesta i-a trimis trei grame, deşi Claudiu achitase un singur gram. Neavând solar, l-a rugat pe un vecin să-l lase să pună seminţele în solarul lui. Vecinul a acceptat şi aşa a început aventura. Răsadurile au fost replantate în pahare de plastic colectate din coşurile de gunoi de lângă tonomatele de cafea. Când au crescut mai mari, plantele au fost puse în ghiveci şi vândute pe internet celor care au vrut să aibă goji în grădină, din hobby. Abia după trei ani, Claudiu a produs fructe pentru procesare. A urmat şi cursurile Facultăţii de Horticultură şi a pus pe picioare o afacere în toată regula, sub deviza ”Sănătate din plante”.

Lumea într-un ghiveci_b

Frunze dulci
Claudiu a pus ochii pe un teren din marginea Crevediei, aproape de satul Dârza, l-a cumpărat, apoi a construit casa, solarul şi toate anexele. Spaţiile protejate însumează 550 de mp. Pentru culturi în câmp deschis, are 3500 de mp. ”Solarul e bun să ţin acolo plantele aromatice şi să lucrez când e vreme nefavorabilă. Am acolo lămâiul rezistent la ger, ştevia rebaudiană, ale cărei frunze sunt un excelent îndulcitor non-caloric pentru ceaiuri, am trandafiri la ghiveci, atât ornamentali, cât şi pentru dulceaţă. Am oregano, magheran, dafin, salvie, cimbrişor, rozmarin”, îmi descrie micul său rai plin de arome vegetale. Răsadniţa e construită din lemn şi folie de celofan. Obţine în interior temperaturi de la 5 grade C, la peste 30 de grade C. Foloseşte seminţe din sursă proprie. ”Nu ţin plantele acolo mai mult de două luni. Le mut apoi fie în solar, fie afară, sub cerul liber”, precizează gazda mea. În câmp, are o plantaţie de trandafir pentru dulceaţă, dar şi o plantaţie tânără de aronia. Mai are, de asemenea, marcote de măr şi păr pe care va altoi diferite soiuri.

Puieţi on line
Ca formă de organizare juridică, afacerea lui Claudiu este o societate comercială. Acum trei ani, s-a gândit să deschidă şi o linie de procesare. ”Vara nu vindem plante. Nu avem venit. Suntem căsătoriţi, avem doi copii, avem nevoie de venituri. Ne-am hotărât să închidem cercul, să prelucrăm fructele de la fermierii cărora le-am vândut puieţi şi au înfiinţat culturi. Producem sirop şi dulceaţă de goji. De asemenea, sirop şi dulceaţă de aronia, sirop şi dulceaţă de trandafir”, îmi spune agricultorul. Borcanelor sale, pline cu bunătăţi, le-ar sta bine în rafturile magazinelor cu ştaif. Sunt etichetate elegant, ar convinge orice client cu gusturi rafinate. Pentru vânzare, Claudiu şi-a deschis un site. A înţeles, ca mulţi alţi fermieri, că internetul este un instrument extrem de util pentru vânzarea produselor. Comenzile efectuate pe site sunt preluate, ambalate şi expediate în maxim trei zile lucrătoare. În jurul fermei, sunt vile rezidenţiale, locatarii neavând treabă cu agricultura, deşi ogoarele ajung până lângă garduri, iar în timpul sezonului agricol, tractoarele şi combinele pot fi văzute prin geamul sufrageriei. Numai în curtea lui Claudiu e un solar mare, ca un hangar de avion. ”Eu respect plantele, dacă cineva îmi vorbeşte urât despre ele, nu-i mai vând”, mă asigură fermierul. Are ce respecta: a strâns zeci de soiuri de plante, de pe cam toate meridianele lumii.

Lumea într-un ghiveci_b

CUM A AJUNS SĂ CULTIVE ARONIA? 

Acum şase ani, Marin Constantin a fost la un târg de plante din Germania şi a cumpărat de acolo câteva exemplare, împreună cu puieţi de afin siberian. Claudiu este un obişnuit al târgurilor agricole, unde se informează despre noutăţile apărute în piaţă. Dacă vreun produs îl convinge, nu ezită să-l cumpere, mai întâi pentru a-l testa, apoi, dacă merită, pentru a-l înmulţi şi oferi clienţilor săi. Unii dintre aceşti clienţi nu sunt simpli cultivatori, adică dintre aceia care ţin să aibă un exemplar-două dintr-o anumită specie în grădina lor. Sunt clienţi care cultivă pentru piaţă. ”Am vândut puieţi de goji pentru înfiinţarea unor culturi în Călăraşi, Constanţa şi Dâmboviţa”, spune Claudiu. Un client ar fi vrut să cumpere 18.000 de puieţi de aronia, pentru a înfiinţa o plantaţie cu fonduri europene, dar Claudiu nu poate să furnizeze material săditor pentru astfel de proiecte, fiindcă nu deţine certificare superioară, un singur producător având această certificare, şi anume Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, îmi spune fermierul. Pentru cultivarea unui hectar de aronia, sunt necesare 2250 de plante, care vor produce în medie 8 kg de fructe per plantă, adică aproximativ 18 tone. Aronia fructifică în anul al doilea de la plantare.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)

Vizualizat: 308 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?