Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Lubeniţa de Gottlob

Publicat: 06 septembrie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Lubeniţei, desfăşurată în zilele de 15 şi 16 august a.c., la Gottlob, judeţul Timiş, nu s-a putut bucura în acest an de un număr generos de participanţi. Din cauza secetei excesive şi a temperaturilor prea ridicate, lubeniţa s-a copt forţat, prea timpuriu, astfel că mulţi producători au vândut-o cu mult înainte de festival

Click pe poza pentru galerie!

La Gottlob, unul din zece agricultori cultivă lubeniţă şi pepeni. Anual, pe o suprafaţă de câteva sute de hectare se produc mii de tone de fructe zemoase şi dulci, care se vând nu doar în Banat, ci şi în sudul şi sud-estul ţării, dar şi peste hotare, în ţări precum Austria, Ungaria, Cehia, Germania.

Anul acesta, graba de a ieşi primii pe piaţă i-a costat pe unii producători autohtoni. Este cazul cultivatorilor din Dolj, mulţi suferind pierderi de cultură, pentru că s-au grăbit la plantarea în câmp iar frigul târziu a afectat plantele. Pe de altă parte, cum în sudul ţării sezonul la lubeniţă s-a încheiat deja, comercianţii doljeni, chiar şi din Dăbuleni, au cumpărat în acest an lubeniţa gottlobenilor.

Producătorii se plâng, însă, că nu pot intra pe piaţa supermarketurilor din România, care preferă fructele de import, în detrimentul celor autohtone, mult mai gustoase şi mai sănătoase.


Căldura i-a grăbit coacerea şi i-a sporit calitatea

Aurel Wambach a cultivat în acest an 9 ha cu lubeniţă. “Dintre acestea, 7 ha au fost cultivate cu plante produse de mine şi 2 ha, cu plante altoite. Seminţele au fost de import”, ne-a spus producătorul gottlobean. “Anul ăsta a început rău, pentru că au fost ploi, iar lubeniţa este o plantă căreia nu îi place umiditatea, pentru că riscă să se îmbolnăvească.

Mai târziu a venit căldura puternică, a grăbit coacerea şi a redus producţia, dar calitatea a fost foarte bună”, ne-a explicat Wambach. El a adăugat că în acest an, întreaga cantitate recoltată a vândut-o la en-gros, direct din câmp.

Producătorii spun că afacerea cu lubeniţă poate fi profitabilă, dacă ai un an bun. Dar, la fel de uşor poţi pierde cultura într-un an prost. “Depinde de cum ai noroc. O perioadă cu diferenţe mari de temperatură de la zi la noapte, la începutul perioadei de vegetaţie, poate distruge cultura”, spune Aurel Wambach.

“Eu am de gând să reduc suprafaţa cultivată anul următor, pentru că anul ăsta a fost un an bun şi anul viitor probabil vor cultiva mai mulţi, şi cei care au renunţat vor relua activitatea, îşi vor mări suprafeţele cultivate şi va fi un an cu supraproducţie, nu va mai fi vânzare şi vom pierde”, a explicat acesta.

 

Recolte bogate: 50-60 tone/ha

Şi Claudia Truţă a recoltat în acest an lubeniţă şi pepeni de pe 15 ha. “Având în vedere condiţiile de secetă din acest an, noi am avut producţii foarte bune. Am recoltat 50-60 tone/ha, iar preţul a fost bun”, ne-a spus aceasta. Claudia Truţă a avut patru soiuri în cultură, sămânţa este de provenienţă olandeză, iar răsadurile au fost produse în grădina proprie.

Despre secretul lubeniţei de Gottlob, producătorii nu spun prea multe. În schimb, aceştia afirmă că pentru o recoltă de calitate cel mai important este să se respecte verigile tehnologice şi cantităţile de produse fitosanitare administrate. “Pentru lubeniţă, important este să îi dai totul cât trebuie şi exact la timp. Cele mai importante şi mai dificile lucrări sunt plantatul şi recoltatul”, spun ei.

Claudia Truţă nu a putut participa cu lubeniţă la festivalul din acest an. “N-am mai avut lubeniţă de festival. Anul acesta, fiind aşa secetă şi călduri puternice, lubeniţa a fost forţată să se coacă în masă. Noi am cultivat-o pe etape şi în mod normal la ora asta trebuia să recoltăm din plin a doua etapă, dar deja e gata” spune aceasta.

 

1-1,5 lei/kg - preţ dublu faţă de 2011

Unul dintre cei mai mari producători din localitate, Lucian Cireap a avut însă marfă din plin la festival. Acesta are circa 20 ha cultivate cu lubeniţă şi exportă în ţări precum Cehia şi Ungaria. “Noi mai avem lubeniţă, pentru că am pus o parte cu o lună mai târziu, la care încă mai udăm şi care încă mai creşte”, ne-a spus Simina Cireap, fiica gottlobeanului.

Una peste alta, “2012 a fost un an destul de bun, chiar dacă producţia a fost mai mică, s-a compensat prin preţ, care a fost dublu celui de anul trecut”, spun producătorii.

La festival, ca şi pe piaţă, lubeniţa s-a vândut cu 1-1,5 lei/kg, faţă de 0,30 bani în anii anteriori, în funcţie de calitate şi de cantitatea cumpărată.

Vizualizat: 791 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?