Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Livădarii, o nouă rundă de întâlniri profesionale

Publicat: 28 aprilie 2017 - 14:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De ziua femeii, pomicultorii şi-au dat întâlnire, la Poiana Braşov, cu firmele care produc inputuri pentru sector, precum şi cu societăţi de consultanţă, institute de cercetare şi pepiniere interesate de producerea materialului săditor pentru dezvoltarea de livezi prin subprogramul pomicol. 

CCFR - Centrul de Comunicare al Fermierilor din România - a asigurat organizarea Conferinţei Naţionale a Pomiculturii, beneficiind ca şi la celelalte trei ediţii anterioare de sprijinul Prodcom.

Livădarii, o nouă rundă de întâlniri profesionaleClick pe poza pentru galerie!

CCFR şi Prodcom au menţinut frecvenţa evenimentului
OIPA - Prodcom este una dintre cele mai bine închegate organizaţii interprofesionale din România. Datorită directorului executiv Aurel Tănase, cel care a şi moderat evenimentul.
Anul acesta, participarea a fost un pic sub aşteptări. Poate şi pentru că era 8 martie. Poate şi din cauza lipsei de perspectivă în pomicultura românească. Dar, chiar şi aşa, am reîntâlnit vechi prieteni ai revistei, fermieri la care am făcut reportaje prin livezi, şi când pomii erau în floare (la Dan Ionescu, din Voineşti), şi când erau pe rod (familia Butoi din Măneşti). L-am reîntâlnit pe Nicolae Lazin, directorul adjunct al APIA Satu Mare, cel care a clădit o pepinieră ce îi poartă numele, de care acum se ocupă mai mult fiul său. De fapt, am zărit la multe mese generaţia următoare de pomicultori desluşind din tainele simpozioanelor.

Programul pomicol, de la agonie la extaz
Dacă în 2015 s-au pierdut bani deoarece multe proiecte au fost respinse din pricină că ghidul solicitantului a fost prea restrictiv, în 2016 s-au avizat pozitiv 159 de proiecte iar suma alocată a fost absorbită în proporţie de sută la sută. Schimbările din ghid au fost şi oportune: punctarea prunului ca specie prioritară, reducerea valorii investiţiei de bază la 30% şi definirea clară a acestei componente, acordarea de 5 puncte pentru angajarea unui inginer de specialitate, posibilitatea de a depune la finalul finanţării actul care să certifice localizarea exactă în menţiunea planului parcelar, depus iniţial fără o localizare certă, din cauza inexistenţei unui plan parcelar etc. Alte modificări au fost considerate inoportune de către firmele de consultanţă, cum ar fi neclarificarea acordării punctajelor, prea multe criterii de punctaj, notarea părului şi a gutuiului cu 10 puncte ca specii prioritare şi totodată scoaterea cireşului din această categorie, sau „posibilitatea aproape imposibilă” de a redepune o singură dată proiectul în cadrul sesiunii anuale continue, asta din cauza modului de publicare a rapoartelor de selecţie.

Partenerii privaţi ai conferinţei şi-au prezentat produsele şi noutăţile
Dintre noutăţi am remarcat insecticidul inspirat din natură, nou lansat de Bayer CropScience, Sivanto Prime 400 SC (a fost inspirat din produsul natural stemofoline - derivat din planta Stemona japonica). Sivanto combate afidele, păduchele cenuşiu al mărului şi viespea mărului, acţionează prin ingestie şi prin sistematicitatea substanţei. Produsul biologic Requiem Prime, un amestec din trei derivaţi din plante, controlează şi el insectele dăunătoare. Se observă în ultimii ani o aplecare mai atentă asupra răspunsurilor oferite de mediul înconjurător şi folosirea lor prin selectarea şi concentrarea în formulări inovative.

Nutriţia pomilor fructiferi pe soluri acide
Grzegorz Cieslinski, business and product development consultant al Intermag, a prezentat viziunea companiei privind nutriţia pomilor fructiferi pe soluri acide, precum şi rolul fosforului în dezvoltarea şi creşterea fructelor, sau cel al calciului în fermitatea fructelor, aplicat atât la sol, cât şi foliar. A prezentat practic şi o strategie de nutriţie pe bază de calciu la măr în primele stadii de vegetaţie, recomandând, normal, şi soluţiile oferite de Intermag (OptyCal şi Calciulvit) distribuite şi promovate de Agricover.
Directorul Lantec Industries, Valentin Oprea, a adus în faţa fermierilor proiecte integrate pentru sector, iar directorul tehnic Timac Agro, Aurel Ghirca, a vorbit despre fertilizarea eficientă a plantaţiilor pomicole.

FRATE - Flexibil, Rapid, Accesibil, Transparent, Echitabil
În spatele Centrului de Comunicare al Fermierilor din România (CCFR) se află un business puternic, de acum arhicunoscutul Agricover Holding. Cu un capital propriu de 150 milioane de lei, holdingul asigură creditarea fermelor ce deţin peste un milion de hectare la un nivel de aproape un miliard de lei. Agricover vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor cu soluţii simple, rapide şi fără prea multe ”hârţogăraie“. De la Creditul Instant, până la Creditul Echipat. Credite pentru capital de lucru sau investiţii şi, mai nou, creditul pentru motorină cu plata după recoltă. Credit care are o denumire cel puţin atrăgătoare: FRATE (Flexibil, Rapid, Accesibil, Transparent - preţ de achiziţie cash, comunicat zilnic, şi Echitabil - cost suplimentar pentru plata la termen - echivalentul a 3 bani/litru/lună). Oferă chiar şi soluţii integrate privind inputurile şi ieşirile din fermă. Agricover a avut un an 2016 bun, cu creştere sănătoasă. Asta după un 2015 mai puţin bun.

Oficialii iar i-au lăsat pe pomicultori în ceaţă
La capitolul oficialităţi, Mihai Ciobanu, consultant în accesarea fondurilor europene (care ar fi vrut să adreseze autorităţilor mai multe întrebări în faţa pomicultorilor), remarca: „nu credeţi că prea au probleme autorităţile când e vorba să fie prezente la conferinţa pomicultorilor? Că prea s-a întâmplat la fel şi în anii trecuţi”. Aici pot depune şi eu mărturie. Oficialii invitaţi în ultimii ani au declinat în ultimul moment prezenţa sau au trimis câte un oficial care nu avea nici un răspuns. Anul acesta era anunţat ca participant la eveniment secretarul de stat Alexandru Potor, cel care răspunde în mod direct de fondurile europene. Dar acesta nu a ajuns la Poiana Braşov.
După prezentările firmelor, pomicultorii şi-au spus problemele şi păsurile. S-a vorbit de strângerea rândurilor, dar şi de lipsa colegilor din zona de sud şi de vest. De faptul că îşi doresc o creştere a competitivităţii şi că au nevoie de măsuri de ajutor pentru menţinerea viabilităţii sectorului. Mai ales în ceea ce priveşte preţul. Doar preţurile la cireşe, vişine şi pere au trend constant. Chiar crescător. În vreme ce preţurile la măr se prăbuşesc.
S-a discutat despre sprijinul cuplat pentru industrializare, dar în lipsa autorităţilor, livădarii prezenţi s-au duelat cu Aurel Tănase, cel care, de bine, de rău, face tot ce poate pentru sector, deşi nu are numai grija pomicultorilor, Prodcom având mai mulţi legumicultori în grijă.
Conferinţa Naţională a Pomiculturii a bifat a patra ediţie şi a reuşit să adune, după eveniment, grupuri, grupuri de pomicultori în discuţii privind asocierea şi construcţia unei strategii viitoare care să redreseze pomicultura.

 

SPECII POMICOLE FRUNTAŞE ÎN PROGRAMUL POMICOL
Din cele 159 de proiecte aprobate în 2016, ICDP Mărăcineni a avizat 61, SCDP Constanţa 38 iar SCDP Bistriţa 27, iar ca specii, alunul ocupă primul loc cu 392,3 ha, nucul - poziţia secundă cu 360,82 ha şi, surpriză, afinul pe poziţia a treia cu 340 ha. Pe ultima poziţie în acest clasament se situează piersicul, cu doar 1,9 ha. Cireşul, mărul şi prunul, în această ordine, vin după afin.
Dar punctarea pe primele trei specii s-a făcut predominant pe sistem ecologic, ceea ce va pune probleme în ducerea la bun sfârşit a investiţiei. Bolile alunului (Arsura bacteriană şi Făinarea frunzelor), ale nucului (Bacterioza, Antracnoza), precum şi ale afinului (Antracnoza, Cancerul tulpinii, Arsura lăstarilor şi Cancerul lăstarilor) vor crea mari probleme în gestionarea în sistem bio a livezilor, ceea ce poate duce la pierderi masive şi, implicit, la rezilierea contractelor de finanţare. Aceste observaţii şi considerente au fost aduse în faţa pomicultorilor prezenţi la Conferinţa Naţională a Pomiculturii de către consultantul Mihai Ciobanu (cel mai prolific pe acest tip de proiecte) şi Mihail Coman, directorul ICDP Mărăcineni.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017

Vizualizat: 714 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?