Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Livada superintensivă: tehnologie şi multă muncă

Publicat: 28 august 2020 - 15:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După 35 de ani în pomicultură, Octavian Drăgan spune că cheia rentabilităţii sunt soiurile competitive, pe placul consumatorului. Cum reuşeşte să facă faţă exigenţelor pieţei? 

Octavian Drăgan lucrează în ferma pomicolă Ghinda, la 7 km de Bistriţa, încă de la terminarea facultăţii (1985). Acum livada Octat Drăgan SRL ocupă 42 hectare.
După ce a preluat ferma, prima investiţie a fost într-o plantaţie superintensivă de măr (6,5 ha), 4 rânduri cu soiul Golden Reiders şi 2 cu Gala, precum şi 3 ha cu diverse soiuri de prun. A renovat hala de depozitare şi a construit 4 celule de frig (450 tone) şi 200 tone de depozit. Anul acesta investiţia se încheie cu o hală dotată cu linie de sortare.

Soiuri diversificate

În 2016 a plantat 9 ha cu măr superintensiv (3,5 m distanţă între rânduri şi 1 m pe rând între pomi), cu 4 soiuri: Golden Reinders, Evelina (2 ha), Jonaprince şi Mariri Red.
Evelina este un soi "de Club" (cu drepturile legale), derivat din Pinova. Evelina se caracterizază prin culoare roşie integral, spre deosebire de Pinova care e roşu cu galben. Mariri Red este o clonă din soiul Braeburn şi a fost plantat pe o suprafaţă mai mică, ca polenizator pentru Jonaprince. Mariri Red este foarte căutat şi fermierul doreşte să-l mai planteze pe 4 ha.

ferma pomicola Octat Dragan _b

Ţinta recoltei medii: 40 t/ha

Anul trecut, producţia medie obţinută a fost de 7 t/ha la livada tânără. La plantaţia din 2010, producţia a fost de 35 t/ha, dar grindina a afectat calitatea fructelor şi doar 40% din recoltă a putut fi valorificată pentru consum. "Anul trecut a fost foarte greu din punctul ăsta de vedere. În schimb, anul ăsta mergem pe 40 de tone, în medie, la livada din 2010 şi la cea tânără, din 2016, sperăm să facem 15-20 t/ha. De la anul sper să avem la ambele livezi 40 t/ha, o producţie medie minimă, normală, raportat la investiţiile, cheltuielile şi tehnologia aplicată an de an", ne-a declarat Octavian Drăgan.
Pentru livada de cireş superintensiv (plantat 4x2 m) a ales soiuri "la modă", spune fermierul, cu foarte bune rezultate. "Kordia şi Regina sunt soiuri mai târzii, cu fruct mare, frumos colorate şi căutate pe piaţă. Prin cultivarea mai multor soiuri de măr, prun şi cireş am încercat o diversificare a producţiei şi o eşalonare în timp a perioadei de recoltat şi de livrare", afirmă Octavian Drăgan.

ferma pomicola 4_b

Exigenţele pieţei Lidl

Pentru valorificarea producţiei, Octavian Drăgan are o colaborare bună cu Lidl, despre care spune că "sunt deosebit de pretenţioşi la calitate şi mai ales la reziduurile din fructe. Aceasta ne obligă să alegem cu grijă tratamentele, să fie cât mai «uşoare», astfel că se acumulează mai mulţi dăunători şi boli în plantaţie".
Comisia Europeană scoate din uz tot mai multe pesticide, care nu au înlocuitori, astfel că este tot mai greu de făcut faţă bolilor şi dăunătorilor. Fructele trebuie bine păstrate, astfel ca la livrare să aibă aceeaşi calitate şi formă ca şi în momentul recoltării. "Alegem cele mai bune produse şi, înainte de recoltat, facem 1-2 tratamente cu Switch, care ne ajută foarte mult în menţinerea calităţii fructelor, elimină toate bolile de depozit şi reuşim să avem un produs bun pe piaţă - vandabil", precizează Octavian Drăgan.

ferma pomicola 3 _b

Pomii cer multă manoperă

Cele mai mari probleme sunt cauzate de temperaturile scăzute şi de îngheţurile târzii din primăvară, gheaţa/grindina, care deteriorează calitatea fructelor. Și apoi clasicele probleme cu forţa de muncă şi capitalizarea. Livezile superintensive necesită o tehnologie specială: "un alt tip de tăiere, alt tip de îngrijire, minuţiozitate şi multă muncă", precizează fermierul.

Ploile dezrădăcinează livezile

Anul acesta au fost foarte multe ploi. La Bistriţa, în două luni şi jumătate au căzut 450 l/mp, care efectiv au spălat rădăcina şi substanţele nutritive. "A trebuit să găsim soluţii, fertirigări şi aplicări foliare, dar se anunţă iar ploi, care vor spăla tot. Se cere să se planteze pe curbele de nivel, dar pe curbele de nivel apar acumulări de apă care, efectiv, după câţiva ani terasează terenul, încep alunecările şi nu se mai pot face lucrări cu tractorul", a remarcat Octavian Drăgan. Fermierul a avut o astfel de situaţie la vechea plantaţie. A defrişat, a făcut drenări şi a plantat prun, din deal în vale, cu benzi înierbate şi de 12 ani nu s-a mai mişcat nici un centimetru de teren. Singura problemă cu benzile înierbate este faptul că se adună foarte mulţi şoareci.

Tai din cheltuieli, tai şi din producţie

În plantaţie, din totalul cheltuielilor, circa 35% sunt substanţele şi inputurile şi restul manopera. Sunt foarte multe lucrări manuale, numai răritul este aproape ca un cules, timp, oameni şi costuri. "Fiecare pom din livadă - şi sunt 50.000 - este vizitat într-un an de 6-7 ori şi facem cam 18-20 tratamente/an. Trebuie să faci o o balanţă, tai din cheltuieli, tai şi din producţie: livadă mai bolnavă = mai puţine fructe şi mai mici", consideră Octavian Drăgan.

ferma pomicola Octavian Dragan_b

Octavian Drăgan, SC Octat Dragan SRL

Am 35 de ani de muncă în pomicultură şi deja 10 ani cu acest tip de livadă şi nu ştiu câţi ani mi-ar mai trebui ca să pot să spun că am început să cunosc tehnologia care se pretează cel mai bine. Oricum, este mult mai multă manoperă
OCTAVIAN DRĂGAN, pomicultor

"TOŢI BANII SUNT AICI, ÎN LIVADĂ"


Octat Drăgan a derulat un singur proiect cu fonduri europene, 450 mii euro (2016), cu 50% contribuţie proprie. Toate celelalte investiţii au fost făcute din banii proprii: circa 1,5 mil. de euro în plantaţia nouă (30-35 mii euro/ha) şi în hală depozitare.
Întrebat în cât timp va recupera banii investiţi, Octavian Drăgan a răspuns: "În foarte mulţi ani. Soluţia ar fi fost să stau pe loc. Dar am un băiat inginer agronom şi încerc să-i dau lui banii... Dar toţi banii sunt aici. Dacă îi vrea, trebuie să lucreze, să scoată banii de unde i-am băgat. Am ales varianta aceasta şi sper că am făcut bine", mărturiseşte fermierul.


un reportaj de
GHEORGHE GHIŞE

Vizualizat: 1578 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?