Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

LIVADA DIN POLOVRAGI şi merele lui Zamolxe

Publicat: 17 octombrie 2018 - 18:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

A fost decan al Facultăţii de Agronomie din Craiova până în 2008, iar după ce s-a pensionat, şi-a făcut propria afacere agricolă: a înfiinţat singura livadă intensivă de măr din Polovragi. „Aici vom face mărul lui Zamolxe”, ne spune Mircea Bădescu. Iar noi vă spunem povestea lui.

Lumea îl ştie pe Mircea Bădescu drept „domnul profesor”, pentru că a condus ani de zile Facultatea de Agronomie din Craiova, unde a predat mecanizare agricolă. Este de loc din judeţul Olt, iar la Polovragi s-a stabilit datorită soţiei, care este din zonă. Se autointitulează, cu umor, „Marchizul de Polovragi”. Ne povesteşte că este fiul marelui actor Virgil Bădescu de la Teatrul Naţional din Craiova, iar mama sa este „fata crâşmarului din Drăgăneşti-Olt”. „Bunicul meu dinspre mamă a fost podgorean, făcea cele mai bune vinuri, veneau oameni de la Bucureşti ca să cumpere vinul lui”, ne spune Mircea Bădescu, mândru de originile sale. De la bunicul său a moştenit, la Drăgăneşti-Olt, un hectar cu vie din soiuri nobile româneşti vechi.

MIRCEA BADESCU_b

Singura livadă intensivă de măr din zonă
După ce a ieşit la pensie, s-a asociat cu un fost student, Gabriel Haralambie Bădescu (ne spune că este doar o coincidenţă de nume), şi au fondat firma Bădescu Company.
În 2014, printr-un proiect cu fonduri europene pe Măsura 121 din vechiul PNDR, au început lucrările pentru înfiinţarea unei livezi intensive de măr. Este, deocamdată, singura de acest tip din zonă. Proiectul de înfiinţare a livezii a fost realizat de către un grup de profesori de la Facultatea de Horticultură din Craiova. Pomii i-au luat de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea (care funcţionează în cadrul Universităţii din Craiova).

Livada din Polovragi_b
Pe două terenuri vecine, cu suprafaţa totală de 4,7 ha, au plantat 10.000 de pomi, la 3,5 m distanţă între rânduri. Au ales mai multe soiuri de mere care se coc treptat, de la sfârşitul lunii iulie, până spre sfârşitul lunii septembrie: Florina, Idared, Generos, Jonathan, Jonagold şi Starkrimson.
Valoarea totală a proiectului a fost puţin peste 125.000 euro, din care 50% nerambursabili. Tot prin proiect au achiziţionat şi câteva utilaje: un tractor Landini de 100 CP, o maşină de stropit şi o grapă cu discuri cu palpator, dar pe care nu o pot folosi deocamdată, deoarece pomii sunt încă prea fragezi. Până acum, praşila au făcut-o manual, cu şapte, opt zilieri, care au lucrat câte o săptămână întreagă. Evită să aplice erbicide, pentru că ar vrea să transforme livada într-una ecologică.

Livada din Polovragi_b

Socoteala din proiect nu se potriveşte cu cea din livadă
Pe lângă cei 125.000 de euro cât estimau iniţial că o să coste înfiinţarea livezii, au fost însă şi o grămadă de cheltuieli neprevăzute. „Am cheltuit din buzunar bani mulţi. A trebuit să facem nişte lucrări pe care nu le bănuiam. În primul rând, terenul de aici este foarte sărac şi pietros. Am trecut de câte două ori pe fiecare rând cu un subsolier, o maşină care intră în sol la 50 de centimentri adâncime. A trebuit să facem fertilizări suplimentare. Am făcut deja şi cartarea agrochimică şi vom face modificarea acidităţii solului în funcţie de rezultatele testelor. Plus toate tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor. Numai până la finalul lunii iunie am făcut deja cinci stropiri”, ne spune Mircea Bădescu. În plus, din cauza solului sărac, a trebuit să replanteze peste 3.000 de pomi.

Livada din Polovragi_b

Planul de valorificare: Cidru de mere şi Calvados
Deşi au cheltuit sume considerabile până acum, speră ca anul viitor să amortizeze investiţia. Asta, „dacă merge bine”. Anul trecut, îngheţul târziu şi bruma au distrus aproape toată producţia de mere.
Mircea Bădescu speră că anul ăsta vor recolta 20-25 de tone de mere. Pe cele mai bune le vor valorifica pentru consum, iar pe celelalte le vor procesa şi le vor transforma în suc. Se gândeşte, pe viitor, şi la o colaborare cu Primăria Polovragi, care are un proiect pentru realizarea unui centru de colectare şi depozitare a fructelor de pădure.
Însă planul cel mare al lui Mircea Bădescu este altul: să facă cidru natural din mere şi, ulterior, prin distilare, Calvados.
Recent, împreună cu asociatul său, au depus, pe Submăsura 16.1 din PNDR 2020, un proiect pentru înfiinţarea unui grup operaţional pomicol, din care mai fac parte şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare (INMA) Bucureşti şi Primăria Polovragi. Proiectul prevede realizarea unei instalaţii de irigare prin picurare, prin care să poată face şi fertilizarea livezii. În proiect a fost inclusă şi o instalaţie de procesat cidru şi Calvados, dar pentru aceasta nu au primit finanţare. Totuşi, Mircea Bădescu spune că nu renunţă la acest plan. Tot la planuri intră şi o plasă de protecţie antigrindină pentu livadă.
Pe două rânduri din livada cu meri au plantat coacăz negru. Au recoltat deja în jur de 50 de kilograme, din care a făcut vin de coacăze şi „cocăzată”, pentru consum propriu.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)

 Viitor pentru sate_b

Vizualizat: 4958 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?