Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Livada de tip familial

Publicat: 16 iunie 2016 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• principal beneficiar al subprogramului pomicol

Click pe poza pentru galerie!

Subprogramul pomicol din PNDR 2020 este o mare oportunitate atât pentru cei care doresc să se axeze pe speciile clasice de fructe, cât și pentru cei care aleg specii pomicole mai puțin abordate până acum în România, cum sunt arbuștii fructiferi. Dar, indiferent de tipul de cultură ales, subprogramul pomicol reprezintă, de fapt, o excelentă oportunitate care ar trebui valorificată la maximum de către cei care doresc să dezvolte ferme de tip familial. 

 

Aceasta este convingerea unui specialist băcăuan cu multă experiență în domeniul practicii și al cercetării horticole - inginerul Ioan Viorel Rați. Iar pledoaria sa pentru exploatațiile pomicole de tip familial este susținută atât teoretic, cât și practic. Mai exact, prin noua măsură de susținere a pomiculturii cu fonduri europene, domnia sa încercă să alcătuiască într-o comună din județul Bacău un model real de exploatație pomicolă de tip familial. 

 

O abordare conformă cu realitatea funciară autohtonă

”Exploatațiile mai mici, al căror adept sunt de mai mulți ani, pot să fie mult mai bine supravegheate din punct de vedere tehnologic, asigurând toate nevoile plantei. Pe de altă parte, România este încă împărțită în numeroase bucățele, dacă ne referim la structura proprietății asupra pământului, iar acest program ar putea valorifica foarte bine realitatea funciară autohtonă. În Ghidul pentru Pomicultură, avem 26 de specii pomicole și de arbuști fructiferi. Există anumite tipuri, printre care și cătina, care valorifică foarte bine ideea de producție ecologică. Este adevărat că nu e chiar simplu, trebuie să fii inițiat, să citești, dar și să vrei. După principiul copiilor mei, care atunci când erau mici și doreau ceva de la mine, nu treceau direct la solicitarea propriu-zisă, ci începeau prin a-mi cere să spun că vor. Abia după aceea îmi explicau cu ce anume trebuia să fiu de-acord. La fel și aici, fermierul întâi trebuie să vrea”, ne povestea specialistul băcăuan. 

Apoi, pe măsură ce își urmează voința, fermierul care știe ce vrea va evolua. “De exemplu, dacă ai decis că vrei pomicultură, începi să faci proiectul. Aceasta presupune, întâi, realizarea unui studiu pedologic al suprafeței. Rezultatele acelea te pot ajuta să știi și ce specii au favorabilitate în UAT-ul tău și iată așa s-a realizat un prim progres, informațional”, consideră Ioan Viorel Rați. “După ce ți-ai ales speciile, trebuie să faci proiectul tehnic. Aceasta înseamnă că începi să cunoști tehnologiile de cultură, să evaluezi producțiile diferitelor soiuri și să te pui la punct cu mai multe aspecte, adică iarăși ai de câștigat. Iar lanțul de idei poate continua. Eu am vrut. {i am realizat un proiect pentru o investiție în două structuri pomicole de tip familial”, exemplifică specialistul horticol. 

 

În comuna Filipeni - două ferme pomicole de familie

Convins de avantajele oferite de tipul de exploatare a terenului specific fermelor familiale, în înțelesul de ferme cu suprafețe de teren între 15 și 20 de hectare, Ioan Viorel Rați a demarat realizarea a două ferme pomicole de câte 15 hectare fiecare, în comuna Filipeni, județul Bacău. Conceptul pe care din anul 2016 îl implementează în zonă, ulterior comasării terenului prin cumpărări succesive timp de minim cinci ani, presupune să se stabilească, în fiecare fermă, câte o familie. 

În fiecare dintre cele două exploatații se vor planta din această toamnă, în sistem superintensiv, cireș și măr. ”Deoarece favorabilitatea terenului nu ne permite altfel, am proiectat ca 60 la sută din suprafață să fie ocupată cu cireș, portaltoi Gisela 5 - rezultat al cercetării românești, iar 40 la sută va fi destinată mărului - portaloiul M 9. La cireș, am ales Gisela 5, deorece ne ajută să realizăm trecerea de la sistemul clasic intensiv la cel superintensiv. Ambele specii vor fi palisate, se va utiliza un sistem de susținere cu stâlpi și cinci sârme. Forma de coroană, tot pentru ambele specii, va fi cea de fus subțire. Aceasta înseamnă că vom avea un trunchi și un ax, pe care se vor menține tot timpul ramuri de 3, 2 și 1 an - acest ax dând, de fapt, forma de coroană. Ramurile care vor ajunge la 4 ani sau cele care au un diametru mai mare, vor fi tăiate la cepi, vor da alți lăstari și, în acest fel, vor fi menținute ramurile care vor permite obținerea fructelor de cea mai bună calitate”, ne explica Ioan Viorel Rați.

 

Densități și înălțimi diferite de la o specie la alta

Deși sunt proiectate în același sistem de cultură, superintensiv, densitățile la plantare și înălțimea de conducere trebuie să țină cont de specificul fiecărei specii. Cireșul va fi mai înalt, dar cu o distanță de plantare mai mare, între rânduri și între pomi pe rând. ”Cireșul va avea o înălțime de 4 m, iar mărul va fi condus doar până la înălțimea de 2,5 m. În schimb, densitatea va fi mai mare la măr, respectiv de 3,5 m între rânduri și 1,20 m între pomi pe rând, ceea ce înseamnă că vom avea aproximativ 3200 de pomi/ha. La cireș, densitatea va fi de 4 m între rânduri și 1,5 m între pomi pe rând, adică vom avea aproximativ 1670 pomi/ha”, menționa pomicultorul.

 

Exploatație pomicolă și loc de recreere

Fermele pomicole de la Filipeni sunt proiectate a avea și rol de spații de recreere pentru orășenii obosiți de zgomotul zonei urbane, precum și rol de locuri de popas pentru copiii care vor să “audă” cum crește iarba și care, în călătoriile prin zonă, și-ar putea trage sufletul la umbra pomilor din livadă sau a salciilor de pe marginea lacului amplasat între cele două ferme și care va reprezenta sursa de apă pentru irigarea celor două livezi.

În aceeași măsură, fermele a căror înființare deja a pornit, prin pregătirea terenului și a materialului săditor propriu, vor putea reprezenta modele pentru cei care doresc să vadă reprezentarea practică a conceptului de fermă pomicolă familială, în înțelegerea interlocutorului meu cea care ar trebui să fie marea beneficiară și marele rezultat al submăsurii pe pomicultură din cadrul PNDR 2020.

Înainte de deschiderea noului exercițiu financiar european, în județul Bacău suprafața ocupată cu livezi era de aproximativ o mie de hectare. Prin investițiile cu suport european specialiștii speră la o creștere a suprafeței pomicole cu aproximativ 70 la sută, favorite fiind speciile măr, prun, vișin, păr, cireș, dar și arbuștii fructiferi.

 

 

Petronela COTEA MIHAI

redactor Radio România Iași

 

 


PLASĂ ANTIGRINDINĂ, DOAR LA MĂR

În general, se recomandă ca înainte de a alege folosirea sau nu a plasei antigrindină, trebuie neapărat studiată frecvența accidentelor climatice din zonă, în ultimele trei-patru decenii. Aceasta, deoarece nu merită a fi cheltuiți banii - și nu puțini, ci aproximativ 20 mii de euro/ha -, doar de dragul de a fi moderni. În cadrul fermelor pomicole de la Filipeni, județul Bacău, s-a impus includerea în proiectul de investiții a plasei antigrindină doar în cazul mărului. Aceasta, deoarece fructul este expus accidentelor climatice pentru o perioadă de aproximativ cinci luni, respectiv din luna mai și până spre sfârșitul lunii septembrie. La cireș, perioada de expunere nu este atât de îndelungată și a fost preferată ”descărcarea” investiției. ”Sigur, ideal este să utilizezi plasă antigrindină, folie de ploaie în cazul cireșelor, dar atunci când investiția o faci tu singur și trebuie să te gândești la amortizarea acesteia, parcă preferi să nu încarci proiectul de investiții cu cheltuieli pe care e mai greu să le suporți. Noi am preferat să utilizăm plasa antigrindină doar la măr, pentru că am studiat frecvența accidentelor din zonă și nu prea se justifica o cheltuială atât de mare în cazul cireșelor. Aici vom merge doar cu sistemul de susținere. La măr este altceva. Fiind vorba despre o perioadă mai îndelungată de expunere la riscuri, despre o tehnologie la costuri foarte mari și despre cantități de 40-60 tone de mere/ha, nu îți poți permite să ai producția lovită de grindină. În zona noastră, avem maxim două reprize de grindină la zece ani.”, detalia specialistul.

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 - 30 iunie 2016

 

Vizualizat: 1331 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?