Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Livada de la Viile - investiţia lui Bogdan Lefter a dat rod bun

Publicat: 31 august 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pe valea pârâului Chineja, în mijlocul fostei podgorii Dealu Bujorului din judeţul Galaţi, s-a aşezat o mândreţe de livadă, statornicită prin vrerea şi truda unui entuziast şi energic livădar

Click pe poza pentru galerie!

Povestea a început în urmă cu şapte ani, în 2005, când un tânăr inginer horticol, Bogdan Lefter, a acceptat o frumoasă provocare, un pariu cu sine: să ridice de la zero o plantaţie pomicolă modernă.

Aflase de prin ziare că vestita livadă de la Viile - aşezare situată la 50 de km de Galaţi -, altădată mândria fostul IAS Dealu Bujorului, a rămas... poamă uscată! Din fosta plantaţie pomicolă nu mai rămăsese decât faima; în rest, cioatele unei nesăbuite indiferenţe. Bogdan Lefter s-a statornicit la Galaţi pentru a-şi împlini visul. Primul pas, cumpărarea terenului...

 

Livada care a prins rădăcini

Acum, pe dealul Viilor, a reînviat speranţa! Apa vie a pârâului Chineja a făcut să rodească un pământ înţelenit. Puterea oamenilor de aici a fost mai tare decât rădăcinile unei foste livezi, căzute sub toporul ascuţit al vremurilor tulburi de după Revoluţie. Cine n-a muncit la livadă, la pregătirea terenului înrădăcinat, la scoaterea cioatelor, nu ştie exact care este dimensiunea trudei.

Bogdan Lefter a sădit cu mâna lui primul pom’şor! Era în octombrie 2007. Câteva luni mai târziu, în primăvara următoare, întreaga suprafaţă pomicolă a prins… tulpină!

De fapt, aici este un complex horticol format dintr-o livadă întinsă pe o suprafaţă de 75 de hectare, o plantaţie viticolă de 10 hectare şi un spaţiu protejat de seră de o jumătate de hectar pentru producerea florilor şi legumelor.

 

Chemarea... sângelui!

Bogdan a crescut în familie ca într-o… “seră”! Horticultura a fost mai mult decât o pasiune. O ştiinţă, slujită până la sacrificiu. Se trage dintr-o viţă nobilă de horticultori. Tatăl său, Viorel Lefter, de prin părţile Iaşilor, este doctor în ştiinţe agricole. O viaţă întreagă a lucrat în cercetare la Staţiunea Pomicolă din dulcele târg al Moldovei.

Unchiul său - tot inginer horticol, iar fratele lui mai mare a îmbrăţişat aceeaşi frumoasă şi nobilă profesie. Bogdan a urmat chemarea tainică... a sângelui! După absolvirea cursurilor Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi - Facultatea de Horticultură, Bogdan a lucrat la IAS Miroslava ca şef de fermă. În anul 2002, a înfiinţat firma Eurofruct SRL, specializată în comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor.

Apoi a urmat o carieră de succes în acest complex de ştiinţe biologice aplicate, care studiază cultura şi ameliorarea pomilor şi arbuştilor fructiferi, a viţei de vie, a legumelor şi a florilor: horticultura!


„Anul supravieţuirii!”

După ce a pus pe rod livada, Bogdan Lefter a lăsat-o în grija unui alt specialist. Acum administratorul firmei Eurofruct se ocupă cu alte îndatoriri în companie.

Însoţit de şeful fermei, Dumitru Tivgă, am vizitat complexul horticol de la Viile. Inginerul este de aproape un an la această livadă. A venit din judeţul învecinat, Vaslui, unde a lucrat ani buni la serele Bârladului. Ne spune că anul acesta a fost unul atipic pentru dezvoltarea firească şi naturală a livezii.

„În primul rând, în perioada decembrie şi jumătate din luna ianuarie a fost foarte cald. Imediat, s-a instalat iarna cu temperaturi deosebit de scăzute, îngheţul ne-a adus pierderi, în special la speciile sâmburoase - la cais, prun, cireş şi vişin. Acest complex de factori nefavorabili au afectat mugurii de rod”.

Probleme mari au fost şi în perioada înfloritului, din cauza temperaturilor de -4...-5 °C. „La măr, din cauza temperaturilor ridicate, aproape 30 °C, polenul a devenit steril, legarea n-a mai fost aceeaşi, normală. La cireş şi la vişin, chiar în perioada înfloritului, au fost ploi care au spălat polenul”. Apoi, au venit şi alte necazuri: valuri de ploi urmate de secetă; o secetă cumplită, cu temperaturi ale aerului de 38-39 °C. La sol s-au înregistrat chiar şi 50 °C!

 

Soluţia salvatoare - irigarea prin picurare

O soluţie salvatoare a venit ca o consolare: „Noi avem noroc cu irigarea asta, am compensat cu ea lipsa cumplită a apei în sol”. Sistemul de irigare prin picurare este dotat cu staţie de pompare, cu reţea de distribuţie. Este cel mai întins sistem din această parte a ţării. Apa este preluată dintr-un iaz amenajat, situat chiar lângă pârâul Chineja. Pompele urcă apa prin conducte, undeva pe dealul de deasupra livezii. Aici există un bazin de stocare şi, gravitaţional, se asigură „lichidul vieţii” pomilor şi viţei-de-vie, în total pentru o suprafaţă de 85 hectare.


Sistem intensiv, în benzi înierbate

În livadă, structura speciilor pomicole este echilibrată. Ferma are 25 hectare de cireş şi vişin, 17 de măr şi de păr, câte 13 hectare de piersic şi de prun, precum şi 7 hectare de cais. La care se adaugă şi o suprafaţă de viţă-de-vie de 10 hectare, cu struguri de masă. „Avem cam din toate speciile; la noi, lucrările încep din primăvară şi până la toamnă trecem prin toate.

Livada este înfiinţată pentru a fi exploatată în sistem intensiv, cu o densitate maximă - circa 150 mii de pomi. Mărul plantat „este de păstrare”, de toamnă-iarnă, din soiuri rezistente la boli şi dăunători şi care răspund destul de bine la condiţiile oferite de areal. Avem soiuri precum: Generos, Florina, Idared”.

Şeful fermei ne spune că livada se lucrează în benzi înierbate - un sistem mai uşor de realizat şi de întreţinut, care oferă destule avantaje solului: de la îmbunătăţirea structurii, combaterea eroziunii şi a supraîncălzirii şi până la îmbogăţirea acestuia cu substanţe organice.

Tehnologic, se execută lucrări repetate, ori de câte ori este nevoie, toamna şi primăvara: câte două arături la o adâncime mai mare de 10 cm şi între patru şi şase lucrări cu freza, la 6-8 cm. De asemenea, prin aceste lucrări se urmăreşte păstrarea apei în sol, realizarea unui grad mai scăzut de poluare a terenului, favorizarea respiraţiei şi a proceselor biochimice, precum şi combaterea mai eficientă a bolilor şi dăunătorilor.

Livada este amenajată modern, în palmetă - formă artistică dată pomilor fructiferi ale căror ramuri, susţinute de spaliere, sunt îndreptate să crească vertical sau oblic, într-un singur plan. Se lucrează mecanizat pe rând cu utilaje cu palpator, apoi se completează manual pentru acurateţea lucrării de întreţinere.


Un an agricol atipic

Acum se recoltează la cais, manual, cu echipe de livădari. Piaţa cere poame în stare proaspătă. Producţia nu este cum ar fi trebuit, dar putea fi şi mai rău de atât. „De la îngheţul pe care l-am avut în aprilie, când ne-a prins în floare, putea fi şi mai rău. Pe sâmburoase ne-am închis acceptabil”. Inginerul Dumitru Tigvă crede că va ieşi mai bine la celelalte specii fructifere.

„Este un an atipic; în primăvară era totul în floare, dar au venit, pentru măr, la sâmburoase, două-trei zile cu temperaturi negative. Metodele cu fumigaţia ţin o perioadă, dar nu suficient. La cais, am avut trei nopţi cu temperaturi de minus, iar la măr am avut reversul; la înflorit, au fost călduri de 30 de grade. Atunci, polenul devine uscat, zboară, nu se leagă”.

În ziua documentării era o vreme caniculară. Nici petic de nor pe cer. Trebuie ploaie, multă ploaie...şi mult mai puţină căldură. Aflăm că în fermă sunt patru zile de când temperaturile s-au situat constant la 37-38 °C. În zilele cu 31 de grade, ţi se pare că este... răcoare!

 

Focarul gândacului păros

Şeful fermei ne-a declarat că a apărut şi o problemă, atacul unui dăunător destul de puternic. „Aici în zonă văd că, de la an la an, se pune problema gândacului păros. Acest dăunător, care era specific pentru rapiţă, migrează foarte tare pe floare; a devenit polivalent, atacă orice şi mânâncă staminele. Degeaba faci tot ce trebuie dacă vine şi-ţi mânâncă staminele... şi apoi, are şi o biologie foarte dificilă.

Trebuie să stropeşti în anumite perioade ale zilei, noaptea se ascunde în sol; este sub formă de adult şi are o generaţie pe an. Dar cum nu a fost rapiţă, gândacul păros s-a concentrat pe livadă. Am avut un atac foarte puternic şi anul trecut, şi în anul acesta, în special la cireş şi la vişin. Folosim metode de combatere chimică. Gândacul păros este foarte greu de combătut, practic sunt încercări. Se recomandă şi combaterea mecanică. Pe 10-15 hectare e foarte greu”.

 

Tratamente de noapte

Exact în perioada optimă pentru tratamente au fost două săptămâni cu temperaturi de 38-39 grade în aer. Au stropit numai pe timp de noapte. „Din luna aprilie, nu am mai stropit ziua, pentru că la temperaturi de peste 26 de grade trebuie să oprim tratamentul, iar 21 de grade avem la prima oră a dimineţii”.

În plantaţie este amplasat un sistem de avertizare fitosanitară prin care ţin legătura permenent cu serviciul judeţean de specialitate. În privinţa lucrărilor de combatere, inginerul Dumitru Tivgă ne declară că nu este nimic rigid, trebuie să fii tot timpul atent la cultură. „Nu am făcut o listă anume pe care s-o respecţi; ţinem cont de specificul zonei.

Până acum am făcut un număr mai mic de tratamente antimană, pentru că au fost ploi puţine. Nu are rost să dai substanţe, că îţi creşti preţul de cost automat. S-a cam dus vremea în care făceai exces de substanţă, toate costă, toate încarcă cheltuielile. Trebuie să facem minimum de tratamente, din două motive: nu are rost să îmbolnăvim producţia şi doi - preţul de cost creşte! Un tratament a ajuns la 4-500 de lei pe hectar!”

De fapt, există un registru de stropiri, stabilit cu rigoarea omului de ştiinţă de către Viorel Lefter, care, onorific, este şi consultantul de specialitate al companiei Eurofruct.


Fertilizare cu compost

Terenul exploataţiei pomicole a fost fertilizat organic din toamnă, cu maşini speciale. S-a folosit compost din staţia de la Umbrăreşti, un sat din apropiere, component al oraşului Tg. Bujor. Doza: 20-30 tone/hectar. Inginerul Tivgă ne spune că gunoiul menajer nu este scump ca preţ. Mai bun ar fi fost cel de grajd, dar în zonă e cam puţin.

Marile complexe zootehnice au dispărut. În exploataţia pomicolă s-au făcut şi fertilizările de vegetaţie, fazial, cu îngrăşăminte chimice pe bază de azot. Specialiştii recomandă doze cuprinse între 60 şi 140 kg nitrogen la hectar, pentru recolte medii de 8-30 t/ha. Sporul de producţie poate fi şi de o treime. Fosforul se poate aplica în cantităţi de 20-150 kg P2O5/ha, la care se adaugă şi potasiu.

 

Tăierile în verde

Fiecare specie de pomi fructiferi s-a ales cu grijă. Recoltarea şi livrarea producţiei acoperă ritmic o perioadă mai mare a anului. Primele fructe care iau drumul pieţei sunt cireşele de mai, iar ultimele, merele, pot sta în rod şi până dincolo de mijlocul toamnei.

După recoltare se fac tăierile în verde la cais şi la cireş. De obicei, în livada de la Viile această lucrare se execută la sfârşitul lunii iulie şi începutul lui august, atunci când ramificaţiile scurte au format muguri terminali; sporul anual începe să se stabilizeze şi tăierile nu mai pot declanşa anumite reacţii adverse: apariţia lăstarilor din cioturi sau ridicarea vârfurilor mlădiţelor orizontale.

Oamenii angajaţi la această lucrare pretenţioasă ştiu să taie. Au experienţă şi îndemânare, majoritatea au fost salariaţi şi au muncit în livada fostului IAS. De regulă, la tăierile în verde asistă şi Bogdan Lefter.

 

Afacerea cu frezii şi... „criza-n temă”!

În exploataţia horticolă a companiei Eurofruct sunt amenajate patru module de sere pe o suprafaţă totală de jumătate de hectar. Iniţial, proiectul fusese pentru cultivarea florilor. La începutul anului, s-au produs mai mult frezii. Floarea este o afacere de sezon. Nu mai are preţ, puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Frezia se vinde cel mai bine primăvara, la început de martie. Producerea florilor este o activitate energofagă.

Trebuie să încălzeşti spaţiile de producţie încă din perioada decembrie - ianuarie, când căldura-i scumpă. „Nu avem posibilităţile altor sere din Ardeal sau din Ungaria care folosesc pentru încălzire apa geotermală. Noi utilizăm combustibilul lichid. Este costisitor... Poate că ar trebui să facem reconversia sistemului de alimentare. Dar este o altă investiţie. Deocamdată, nu ne permitem”, ne-a declarat inginea Oana Tetic, şefa sectorului de sere.

 

Tomate altoite

În seră, inginerul Dumitru Tivgă este în largul lui. A lucrat ani buni în spaţiile de producţie protejate. Ne declară că stăpâneşte destul de bine tehnologia de altoire a legumelor. La serele din Bârlad aplica frecvent altoiri. Aici, deocamdată, nu a avut suficiente condiţii. Spaţiile erau ocupate de frezii şi nu avea unde produce răsadul.

Aşa că a preferat să cumpere sămânţă - Abellus, Corbus şi Clarabella - hibrizi extratimpurii de tomate cu creştere nedeterminată, recomandaţi pentru spaţiile protejate. Apoi, într-un parteneriat cu Institutul Horting din Bucureşti s-a făcut răsadul, s-a multiplicat şi tot la institut s-a produs şi altoirea. Adică toate cele trebuincioase pentru a obţine roşii sănătoase, naturale şi gustoase.

În spaţiul protejat, se recoltau tomatele. „În două sectoare ce au însumat 600 mp, am pus din acelaşi soi de roşii: unul altoit, celălalt nealtoit. La altoire, densitatea este mai mică. Însă, diferenţa a fost semnificativă, s-a putut constata în sporul de recoltă. Se produce pe două tulpini şi, în plus, legumele altoite au o rezistentă mai mare la boli şi dăunători.

Deci este mai rentabil să produci legume altoite în spaţii protejate”. Pentru polenizare sunt pregătiţi bondarii, cazaţi în trei stupi. „Ne scutesc de o grămadă de muncă, sunt mult mai eficienţi şi nici nu avem probleme cu roşiile, că altfel, în seră sau în solarii, trebuie făcută polenizarea sau stimularea chimică, cu fel de fel de hormoni”.

 

Toamna se numără... profitul!

Cu livada, Bogdan Lefter a cheltuit până acum cam vreo 1,5 milioane de euro. Crede că a venit vremea când va culege roadele muncii, ale strădaniei. Ştie însă că în pomicultură, amortizarea unei investiţii vine după mai bine de un deceniu. Un hectar de livadă, cu toate cheltuielile, costă cam 10.000 de lei pe ciclu de producţie.

Veniturile? „Să vedem la final, toamna se numără... profitul!” La anul intră toată livada în capacitate deplină de producţie. Atunci, recolta de fructe se va apropia de 2.000 de tone. Preţul de plecare al fructelor din livadă este mic, dar pe tarabă la piaţă fructele produse la Viile sunt mult mai preţuite.

În pomicultură, orice investiţie este costisitoare. Pentru ca dealurile Bujorului să fie din nou îmbrăcate în floare şi roadă au fost cheltuite mai bine de 1,5 milioane de euro. O sumă considerabilă. În aceşti ani, două proiecte SAPARD, de câte 500.000 de euro fiecare, au prin viaţă.

Apoi, s-au adăugat creditele bancare, sursele proprii de finanţare şi un leasing de 200.000 de euro. Astfel, ferma de la Viile deţine mijloace mecanizate moderne pentru a executa toate lucrările în timpul optim impus de tehnologie.

Programul investiţional nu este nici pe departe încheiat. O nouă etapă va urma: realizarea unei microcapacităţi pentru procesarea producţiei horticole. În final, investiţia de la Viile se va ridica la circa 8 milioane de euro. Dar mai întâi de toate, livada trebuie să ajungă la potenţialul maxim de producţie.


Sădeşte un pom, păstrează-te om!

Înţelepciunea populară spune că ”într-o viaţă, fiecare om trebuie să ridice o casă, să sădească un pom şi să sape o fântână”! Altminteri, viaţa şi-ar pierde din valoare. Or, Bogdan Lefter a reuşit din plin. A ridicat o casă, are o familie închegată şi doi copii, ca doi pui de cireş în floare. Soţia lui, Anca, este managerul unui cunoscut hotel din Galaţi.

Bogdan Lefter a sădit nu un pom, ci o întreagă livadă! Iar fântâna, ce simbolizează altruismul, grija faţă de semeni, este tocmai această firmă de succes - Eurofruct. Apa vie a investiţiei a reuşit să redea viaţa unui pământ ostenit de atâta nepăsare şi speranţa unor oameni, într-un sat cu nume predestinat - Viile!


FERMA EUROFRUCT DE LA VIILE

• Tip investiţie: Complex horticol cu livadă pe 75 hectare, plantaţie viticolă pe 10 hectare şi 5.000 mp de seră pentru floricultură şi legumicultură;
•  Surse de finanţare: două europroiecte, fiecare în valoare de câte 500.000 de euro, contract de leasing pentru gama de maşini şi utilaje agricole, credit bancar cu dobândă subvenţionată;
•  Număr mediu de angajaţi - 25 şi peste 50 de zilieri în campania de recoltare;
• Producţia totală la intrarea pe rod - peste 2000 de tone;
• Desfacerea producţiei - la intern;
• În viitor: construirea unei capacităţi de depozitare şi de procesare a producţiei.

Vizualizat: 2009 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!