Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legumicultura se mută în spaţiile protejate

Publicat: 21 noiembrie 2014 - 12:30
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

La jumătatea lunii octombrie, am ajuns în comuna Matca, în mica exploataţie legumicolă a lui Vasile Vlasie (foto). Agricultorul tocmai construia cel de-al doilea solar pentru următorul sezon de producţie

Click pe poza pentru galerie!

Legumicultorul se pregătise din timp cu toate cele necesare: lemnele pentru structura de rezistenţă le-a cumpărat de la Piatra-Neamţ, folia pentru învelirea solarului, dar şi substanţele pentru dezinsecţia şi dezinfecţia spaţiului de cultură protejată fuseseră asigurate de la furnizorii locali. Undeva, pe o platformă amenajată, erau depozitate peste 20 de tone de îngrăşăminte organice bine fermentate, numai bune de administrat pe teren. 

 

Vlasie: „Tot mai bun e anul din urmă!”

Firesc, discuţia s-a înfiripat uşor, pornind de la... bilanţ! „Pot spune că tot mai bun e anul din urmă. Am încheiat acest ciclu de producţie oarecum bine, am reuşit să îmi acopăr costurile de producţie şi să-mi rămână un profit subţirel. Cheltuielile au fost mari, preţul de desfacere, mic. Până acum, cu totul, cred că am cheltuit vreo 500 de milioane de lei vechi, dacă nu şi mai bine, căci încă nu am tras linie. Numai ca să ridic acest solar în suprafaţă de opt ari mă costă aproape 400 de milioane de lei”, îşi face fermierul calculele. 

 

Pasiunea pentru grădinărit urcă din vechi rădăcini

Vasile Vlasie este unul dintre miile de cultivatori mătcaşi care lucrează în solar de când se ştiu ei.  Vlasie a desprins dragostea pentru legumicultură din tată-n fiu, ea venind din generaţie în generaţie. Înainte de Revoluţie, lucrase ca mecanic şi conducător auto într-o unitate tecuceană. Cum industria s-a prăbuşit şi postul i s-a restructurat, Vasile Vlasie s-a retras la... matcă! A început cu o suprafaţă de teren de 19 ari moştenită de la tatăl său. Acum lucrează 60 de ari de solar. Are şi aproape 200 hectare de cultura mare, teren luat în arendă. În anul 2009 a accesat un proiect european în valoare de 25 mii de euro. A mai scos din buzunar încă 6.000 euro şi a cumpărat un tractor Case 95 CP în locului celui vechi - U 650.

În spaţiul de culturi legumicole cultivă de toate. Ne spune că în acest an a realizat o producţie totală de legume de aproximativ 40 de tone, pe care a valorificat-o în piaţa din Matca. 

 

Roşiile au mai îmbujorat profitul

Anul acesta, „roşiile de toamnă şi cele de primăvară au mers mult mai bine, am prins preţuri bune, de până la 2,5 lei/kg. În schimb, ardeiul gras a mers foarte prost, abia dacă am scos 1,2 - 1,30 lei/kg. Prost a fost şi cu vânăta. Nu a fost cerinţă pe piaţă, marfă a fost destulă, ba chiar au mai venit legume şi din afară cu preţ mic, aşa cum se întâmplă an de an, de ne-au dat în cap nouă, producătorilor autohtoni”, ne-a declarat legumicultorul.

Când am purtat discuţia, Vasile Vlasie mai avea circa trei tone de ardei pe stoc, de care spera să scape în câteva zile. 

 

În regim de foc continuu

În solar, Vasile Vlasie lucrează împreună cu soţia. Mai ajută şi Marcela, fiica lor studentă în anul V la Farmacie. Fiul cel mai mic, George Iulian, are 11 ani, dar este obişnuit cu grădinăritul şi pare a fi atras de mecanică. În el rămâne nădejdea familiei Vlasie de a duce mai departe legumicultura, dar numai după ce va absolvi o facultate, poate Agronomia. Cu patru ani în urmă, Vasile Vlasie a vrut să se înscrie la liceu, dar a considerat că la cei 45 de ani, cât avea pe atunci, este cam bătrân. Pentru a se intrui, a absolvit cursurile de pregătire profesională pentru legumicultură şi cultura mare, organizate de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Galaţi.

Când am plecat din Matca, am putut observa din goana maşinii că toată suflarea pregătea noul sezon de grădinărit. Remorcuţe tractate de autoturisme duceau resturile vegetale la platformele amenajate în câmp, în solariile dezvelite se ara, iar autocamioane pline cu gunoi de grajd cărau preţioasa marfă acolo unde fusese dinainte stabilit. De asemenea, la fiecare solar erau descărcate lemnele pentru sobele care vor încălzi spaţiile de cultură protejată.

În curând, mătcaşii vor intra la muncă în solar într-un regim de foc continuu!

Vizualizat: 572 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Legumicultura moderna
|
09. 26, 2015. Saturday 01:04
Pentru cresterea profitabilitatii, legumicultorii trebuie sa faca apel la utilaje specializate: tractoare pentru sere si solarii si utilaje adaptate acestora, sisteme de incalzire si ventilare automate, etc.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?