Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legumicultura - „mecanica fină” a agriculturii

Publicat: 02 februarie 2017 - 14:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pentru Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău, anul recent încheiat a fost unul al reușitelor. În acest an, pe linie de cercetare continuă lansarea de noi hibrizi și soiuri, grație unui proiect al Ministerului Agriculturii ce vizează obținerea de creații hibride performante și productive de tomate (unde cercetările sunt ceva mai avansate), vinete, castraveți, ardeioase. 

„Privind retrospectiv, anul trecut am debutat ceva mai târziu în primăvară; am înființat culturile cu oarecare tardivitate pentru că temperaturile au scăzut și ploile de sezon au decalat foarte mult calendarul lucrărilor. Pe de altă parte, iarna trecută fiind mai blândă, a fost un an în care atacul dăunătorilor a fost masiv și puternic, greu de stăpânit și a creat probleme serioase. În 2016, producțiile au fost ceva mai mici decât în anul anterior, dar mulțumitoare!”, ne-a declarat Costel Vînătoru, șeful Laboratorului de genetică și ameliorare al SCDL Buzău.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău

La omologare, vânăta albă și un soi de ardei gras
„Avem un soi de ardei gras: productiv, valoros, pretabil a fi cultivat în spațiu protejat și în câmp, pe care îl vom depune pentru omologare. Am folosit o genetică mai veche românească ce a făcut carieră în România - soiul Export, încrucișată cu alte linii ale noastre, și am obținut două noi varietăți, dintre care pe L 60 intenționăm s-o omologăm anul acesta. De asemenea, vom lansa o varietate de vânătă albă cu mai puține semințe în fruct, pulpa foarte bună pentru prelucrat și - zicem noi - poate să înlocuiască cu succes vânăta clasică”, a susținut cercetătorul buzoian.

Costel Vînătoru

„Reînvierea” napului dacic
O premieră pentru România este legată de topinambur, o plantă de la care se folosesc tuberculii subterani, supranumită și napul dacic. Leguma este „reinventată” de Costel Vînătoru, omul de știință care a omologat anul trecut o linie genetică. „Vrem să introducem o altă linie, pentru care s-au finalizat cercetările; o varietate de topinambur de talie mică, partea aeriană cu creștere de până la 80 cm înălțime, viguros, cu tuberculul violaceu și deosebit de roditor. Topinamburul pitic e o premieră, nu a fost niciodată în România, la care am muncit aproape două decenii și pe care vreau să-l înscriu și să-l omologhez”, a susținut Costel Vînătoru.
Șeful amelioratorilor din unitatea buzoiană intenționează să elaboreze documentația și pentru ca Mursalski chai ("Viagra bulgară" sau planta folosită de astronauți în programul de pregătire), aclimatizată cu succes la stațiune, să intre la omologat. La această plantă nou introdusă în România s-a reușit producerea unei cantități suficiente de sămânță pentru a fi extinsă în cultură.

Costel Vînătoru... a dres cu busuiocul!
În câmpurile experimentale ale SCDL Buzău se afă în studiu linii noi de busuioc cu frunza mare cât palma, pentru salată, cu arome deosebite, cu certe calități alimentare, în speranța că vor fi apreciate de cultivatori și de consumatori, dar și multe alte plăntuțe care nu au fost cultivate în România, pe care cercetătorii buzoieni le țin la secret din motive de concurență neloială. „Ne străduim să continuăm cercetările la Perilla frutescens - o plantă din familia mentei, originară din Asia, o specie valoroasă, aromatică, alimentară, condimentară și chiar tehnică. Se aseamănă cu o urzică cu frunza foarte lată, e de talie mare, cultivată în câmp ajunge până la 1,5 m, iar în solarii depășește 2 m înălțime. În România, Perilla frutescens s-a adaptat foarte bine, avem două linii distincte care s-au stabilizat, le putem da identitate românească pentru că au caracteristici distincte și pot fi pe viitor înregistrate ca soiuri românești”, a precizat Costel Vînătoru.
De la Perilla frutescens se consumă frunzele și lăstarii, putând fi folosită la salate, la sărmăluțe sau în diverse preparate culinare. În medicină este apreciată pentru proprietățile ei curative, iar ca plantă tehnică, oferă un ulei folosit în industria parfumurilor.

Noi creații științifice în curs de finisare
Între alte realizări ale SCDL Buzău, putem aminti crizantema comestibilă, o plantă cu multiple întrebuințări și în alimentație, nu numai în scop decorativ, de la care se consumă frunzele și inflorescențele tinere, bogate în caroten, în concentrație mai mare decât la morcov. Stațiunea a produs cantități de sămânță spre a fi extinsă în cultură.
„Avem un soi de legumă denumită popular iarba grasă, o plăntuță pe care o cunoaștem ca o buruiană, de mare productivitate, cu lăstari viguroși, zemoși, cu frunze bogate, foarte apreciată în afară și scumpă la vânzare. În Grecia și Cipru ea se murează, iar în medicină este utilizată pentru tratarea diverselor afecțiuni de stomac, ficat, prostată sau rinichi. Avem în studiu o linie de creson, plantă legumicolă cultivată pentru frunzele ei folosite ca salată sau condiment, probabil că în viitor și aceasta va fi apreciată de consumatori, deși cresonul îl găsim de foarte mult timp în literatură și la nivel didactic, însă în alimentația și în producția din România nu”, încheia Costel Vînătoru.

 

 

„VIRUSUL CERCETĂRII” E FĂRĂ ANTIDOT!
Nucleul de cercetători ai Laboratorului genetică și ameliorare, format din doctoranzii Bianca Zamfir, Camelia Bratu și, cea mai tânără, Elena Barcanu, în frunte cu Costel Vînătoru, și-a propus să omologheze în acest an noi creații științifice, rodul unei munci săvârșite cu asiduitate, inoculate cu „microbul cercetării”, care este fără antidot! Numai așa se poate explica faptul că în cercetarea agricolă românească au rămas destul de puțini oameni; un nucleu de împătimiți care au prins rădăcini, iar fiecare creație științifică întețește tot mai mult pasiunea lor de a descoperi noi orizonturi în genetică și în ameliorare.

 

„Castravetele amar - Mormodica Charantia”

APARIȚII EDITORIALE PENTRU LEGUMICULTORI
La sfârșitul anului trecut, Costel Vînătoru, șeful Laboratorului de genetică și ameliorare al SCDL Buzău, a scos de sub tipar o lucrare de specialitate intitulată „Castravetele amar - Mormodica Charantia”.
Supranumită și „insulina vegetală” sau „castravetele pentru diabetici”, planta de origine tropicală a fost aclimatizată și omologată de autor în anul 2014 sub denumirea de soi „Rodeo”. Semințele, fructele, frunzele și rădăcina au fost folosite în medicina tradițională pentru infecții microbiene, tulburări menstruale, vindecarea rănilor, inflamații, febră, hipertensiune arterială și tulburări intestinale.
Lucrarea are 80 de pagini, în care este cuprins cam tot ceea ce era necesar pentru ca soiul „Rodeo” de Mormodica Charantia să fie cunoscut și accesibil publicului larg: origine și răspândire, particularități biologice și morfologice, compoziție, boli și dăunători, principalele varietăți, precum și pași în cercetările întreprinse la SCDL Buzău și prezentarea rezultatelor obținute, mai ales în ameliorarea soiului Rodeo, elaborarea tehnologiei de cultură, lucrări de întreținere, producerea de răsaduri și semințe, utilizare.
„Foarte puțini știu că această plantă poate fi cultivată și la noi și că avem soiuri românești, de aceea am vrut să facem cunoscut soiul «Rodeo». Prin cercetările noastre s-a îmbogățit patrimoniul legumicol cu o nouă plantă, o nouă specie denumită castravete, însă este total diferit de castravetele pe care îl cunoaștem, însăși denumirea științifică este cu totul alta: Moromodica charantia și nu Cucumis sativus. La Stațiune, avem la vânzare și semințe, și răsaduri din această specie; deci contribuim și pe partea informațională, cu prezentarea tehnologiei, a lucrărilor de îngrijire, cu explicarea utilității acestei plante, asigurând, de asemenea, cultivatorilor material biologic, genetic, românesc valoros, adaptat la condițiile climatice ale țării noastre”, ne-a declarat autorul.

În pregătire, „Metode de producere a răsadului de legume”
Pentru anul în curs, Costel Vînătoru și-a propus să editeze o nouă lucrare ce va trata problematica producerii răsadului, sub titlul: „Metode de producere a răsadului de legume”. „Lucrez de ceva timp la acest nou proiect editorial adresat, îndeosebi, celor care produc legume, pentru că am constatat că sunt foarte mulți cultivatori care nu știu să-și facă singuri răsadul, să aleagă metoda cea mai bună și de cele mai multe ori aleg metode costisitoare și nepotrivite. Când vorbim despre sămânță și producerea răsadurilor, vorbim de ceva de finețe, că acolo firavele plăntuțe sunt stimulate să producă sănătos cu un preț de cost mic. Practic, producerea de răsad am putea-o numi «ceasornicăria», «mecanica fină» a legumiculturii”, ne-a declarat omul de știință buzoian.
Așadar, când nu este în laborator sau în câmpul experimental, cercetătorul Costel Vînătoru își găsește cu mare greutate o fereastră de timp să fie prezent și la masa de scris.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017

 

Vizualizat: 523 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?