Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legumele româneşti pornesc greu în primăvară

Publicat: 18 aprilie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După ce gerul din timpul iernii a afectat culturile din sere şi solarii, producătorii fiind nevoiţi să reînfiinţeze răsadurile, acum îngheţul târziu de primăvară îi determină pe legumicultori să-şi amâne lucrările specifice acestei perioade cu cel puţin jumătate de lună

Click pe poza pentru galerie!

În prima parte a primăverii legumicultorii cultivă legumele verdeţuri, concomitent cu semănatul în vederea producerii răsadurilor de ţelină, ceapă şi praz, precum şi lucrările de îngrijire a răsadurilor.


Lucrări întârziate cu două săptămâni

În mod normal, plantarea legumelor solano-fructoase (tomate, ardei, vinete) în solarii ar fi trebuit să se facă până la începutul lunii aprilie. Anul acesta, producătorii au amânat cu circa zece zile aceste lucrări, din cauza zăpezii şi a gerului din iarnă.

“Iarna a întârziat calendarul lucrărilor din legumicultură cu aproximativ două săptămâni. Legumele ar fi trebuit să le plantăm deja, dar sunt încă în răsadniţă, în procesul de călire. E nevoie de o săptămână de alternanţă cald cu rece, să le descoperim noaptea, pentru ca plantele să se adapteze la condiţiile din solarul în care urmează a fi replantate şi în care o să producă”, ne-a spus Dorinel Babric, legumicultor din comuna timişeană Belinţ, unde deţine 20 ari de solarii, din care jumătate sunt ocupate cu ceapă şi usturoi.

Primele culturi din solarii au fost afectate de gerul iernii, fiind ulterior reînfiinţate. “O mare parte din legumicultorii care au semănat la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, au fost nevoiţi să reînfiinţeze culturile. Asta pentru că nu au luat în considerare rezistenţa faţă de ger a anumitor culturi şi nu au luat măsuri de precauţie, neasigurând încălzirea suplimentară.

Dintre culturile care au fost peste iarnă în solarii, salata a fost afectată în proporţie de 20-30 şi chiar 80 la sută. Cu cât planta a fost mai mică, cu atât a rezistat mai bine. Ceapa verde şi spanacul au fost mai puţin afectate”, ne-a declarat Mihai Cărbunar, legumicultor din judeţul Bihor.

Maria Călugăr, legumicultor din Valea Largă, judeţul Mureş, ne-a prezentat stadiul de vegetaţie al culturilor la această dată. „Acum e perioada de repicare, roşiile sunt la stadiul de patru frunze, le punem în cuburi, iar ardeiul este încă în două frunze. Culturile sunt întârziate, peste două săptămâni vor fi la stadiul la care ar fi trebuit să fie acum”, ne-a spus aceasta.

Nici legumicultorii arădeni nu s-au grăbit cu lucrările specifice acestei perioade. “Într-adevăr nu suntem în grafic cu lucrările. Am întârziat cu două săptămâni, poate chiar 30 de zile, fiecare după cum are condiţii. Acum repicăm ardeiul şi roşiile, semănăm castraveţii şi dovleceii.

Toată gama de vărzoase ar trebui să fie plantată în solarii, dar din cauza gerului, o parte din culturile care au fost plantate în toamnă: ceapă verde, salată, chiar şi ridichea, şi toate cele care nu au avut suficientă protecţie au îngheţat. Eu am ferma în câmp deschis şi voi planta după 15 aprilie, pentru că atunci nu vor mai fi îngheţuri”, ne-a explicat Ioan Moţ, preşedintele Grupului de producători „Paradisul Legumelor”, din judeţul Arad.

Temperaturile ridicate din ultima perioadă au provocat plantelor o dezvoltare oarecum forţată. “Salata şi ceapa verde se recoltează din plin, dar din cauza temperaturilor destul de ridicate din această perioadă, există pericolul ca anumite soiuri de salată şi spanac să emită mai repede tija floriferă.

Sunt puţin forţate. În momentul de faţă, în solarii se efectuează repicatul, plantatul şi lucrările specifice răsadurilor, respectiv: asigurarea factorilor de vegetaţie, combaterea bolilor şi dăunătorilor şi asigurarea umidităţii”, spune Mihai Cărbunar.


Protecţia culturilor

Principala măsură de protecţie a culturilor constă în asigurarea calităţii răsadurilor. Un răsad sănătos, odată plantat, va avea mai multe şanse, pe când, dacă există boală în răsadniţe, riscăm ca mai târziu culturile să fie compromise, susţin legumicultorii cu experienţă.

“Chiar dacă în multe cazuri temperaturile scăzute au eliminat o parte din dăunători, totuşi unii dintre aceştia rezistă peste iarnă, mai ales în spaţiile protejate. Astfel, în această perioadă, ar putea apărea afidele, iar dacă se menţin temperaturile ridicate şi seceta atmosferică, ar putea apărea acarienii şi mai târziu tripşii”, afirmă Cărbunar.

Legumicultorul bihorean va cultiva în acest an 5 arii cu tomate, 2,5 ari cu vinete, 2,5 ari cu ardei - ardei gras în proporţie de 30% şi 70% ardei capia.

Unii legumicultori sunt rezervaţi la aplicarea tratamentelor. “Tratamente vom aplica doar la schimbarea culturilor, pentru dezinfectarea solului. Aplicăm soluţia de tratament pe sol, acoperim cu o folie şi lăsăm timp de 3-4 zile să îşi facă treaba, după care aerisim şi putem începe înfiinţarea unei noi culturi. Procedăm astfel pentru a scăpa de dăunători şi de unele boli.

La gulii ar putea apărea, în această perioadă, musca verzei (Delia brassicae), la ceapă - musca cepei (Delia antiqua - Meig.), iar la usturoi - musca usturoiului (Suillia lurida - Meig). Eu consider că orice tratament făcut în plus dăunează”, ne-a explicat Dorinel Babric.

Orice risc de apariţie a dăunătorilor trebuie eliminat din timp.“Pentru toate răsadurile care se repică efectuăm stropiri preventive cu soluţii de tratament, ca să eliminăm riscul apariţiei dăunătorilor. Ei apar în mod normal când temperaturile sunt mai ridicate. Aplicăm şi insecticide sub forma unor granule pe care le încorporăm în sol împotriva viermelui de sârmă şi a coropişniţei, pentru că aceştia pot produce pagube mari”, spune Ioan Moţ.


Pe piaţă..., abia din iunie

Producătorii preconizează că vor ieşi pe piaţă cu primele legume plantate în această primăvară în perioada 1-15 iunie a.c., cu circa două săptămâni mai târziu decât într-un an legumicol normal. “Momentan recoltăm din sere spanac şi de trei săptămâni am ieşit pe piaţă cu legumele de primă epocă.

Cu restul culturilor probabil vom ieşi în luna iunie, în acest an nu vom mai prinde a doua jumătate a lunii mai”, ne-a spus Maria Călugăr.

Precauţi, legumicultorii nu au riscat cu plantarea timpurie a răsadurilor.“Eu am preferat să semăn mai târziu răsadul şi voi ieşi pe piaţă cu tomatele undeva pe la mijlocul lunii iunie, cu vinetele la începutul lunii iulie, ardeiul gras la sfârşit de iulie, iar cu ardeiul capia, la începutul lunii august”, spune şi Cărbunar.

Nici legumicultorii arădeni nu vor pune legumele pe tarabe mai devreme de 1 iunie, mai puţin verdeţurile. Ioan Moţ spune că va ieşi la piaţă înainte de Sărbătorile de Paşte, când va scoate la vânzare ceapa şi salata. Roşiile şi castraveţii vor fi puse în vânzare abia după 1 iunie, susţine acesta.

 

Piaţă instabilă, preţuri în formare

Preţurile la legumele româneşti rămân neştiute, deocamdată. “În fiecare an preţurile sunt o enigmă, dar anul acesta pare-se că vor fi ceva mai bune, depinde foarte mult de cum evoluează vremea”, susţine Ioan Moţ.

Mihai Cărbunar vede piaţa românească de legume drept una instabilă şi nesigură, motiv pentru care acesta mizează întotdeauna pe diversitate în planul culturilor. “Piaţa este imprevizibilă. Şi anul trecut, preţurile la ardei, tomate, vinete şi castraveţi au fost destul de scăzute, mai ales începând cu luna august, dar eu am mers pe aceleaşi culturi.

Ideal este ca întotdeauna un fermier să aibă mai multe specii. Chiar dacă la o cultură, preţul de vânzare este destul de scăzut, se poate recupera cu celelalte”, spune legumicultorul bihorean.

Dorinel Babric este convins că, aşa cum s-a întâmplat în fiecare an, preţurile le stabilesc importatorii şi comercianţii, cei care beneficiază şi de profit, în timp ce producătorul român abia îşi acoperă costurile de producţie. “Nu ne aşteptăm la cine ştie ce preţuri, pentru că noi nu contăm.

Singurii care dictează preţurile la legume sunt importatorii. În funcţie de ei avem şi noi preţurile, oricum sub ale lor, pentru că aşa sunt legile româneşti. Dacă ar cere importatorilor, cel puţin la legume şi fructe, să plătească TVA-ul la intrarea în ţară, ar fi perfect”, conchide legumicultorul timişean.

 

Orice neglijenţă costă

“Am constatat la o mare parte dintre legumicultori că fac multe dezechilibre de nutriţie, pentru că nu au făcut o tratare prealabilă a solului. Atunci fertilizează după ureche. Ei uită să mai aerisească, iar când nebulozitatea este crescută şi atmosfera caldă, lasă solariile închise. În acel moment creşte temperatura şi umiditatea, condiţii ideale pentru infecţia cu boli.

Le recomand să îşi ia mai multe măsuri de prevenţie, să coreleze bine temperatura cu lumina, să facă lucrările de întreţinere a plantelor la timp: repicat, copilit, tăieri la ardei ş.a.”, recomandă Mihai Cărbunar.

Vizualizat: 733 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?