Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

“Legume de acasă”, din ferma familiei Hoşliag

Publicat: 27 iulie 2020 - 16:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Irina şi Cornel Hoşliag sunt doi tineri harnici, frumoşi şi binecuvântaţi. În urmă cu trei ani, şi-au unit inimile, dar şi... ideile inovative, într-ale legumiculturii.

În anul 2017, au format o familie şi imediat au pornit propria afacere. Irina şi Cornel Hoşliag, din Târgu Frumos, judeţul Iaşi, sunt doi tineri împliniţi în iubire, prin apariţia unei noi vieţi în proaspăta lor familie - Mileva, fetiţa lor de doi anişori.

tineri legumicultori_b

Cu legumele la uşa clientului

După absolvirea studiilor superioare la Iaşi (Irina - Artă fotografică, iar Cornel masterat în specializarea Agricultură ecologică), au revenit acasă şi au dezvoltat o afacere "altfel" în legumicultură. Astăzi, se pot mândri că au realizat inovaţii binevenite în privinţa relaţiei producător - consumator; au fost primii producători din bazinul legumicol Târgu Frumos care au livrat legume la uşa consumatorului, pe comandă. În timpul pandemiei, deja aveau experienţa acestui tip de comerţ.
"Am fructificat cunoştinţele ştiinţifice şi abilităţile pe care le-am dobândit în anii de studiu. Eu am făcut adevărate şedinţe foto cu legumele şi am creat o pagină facebook, iar Cornel a coordonat activitatea de producţie către tot ceea ce poate fi mai sănătos pentru plante şi pentru oameni", preciza Irina Hoşliag.
S-au gândit că nici pe latura valorificării nu pot rămâne exclusiv la căile clasice, respectiv prezenţa în pieţe. Atunci, le-a venit ideea de a livra la uşa cumpărătorilor legumele pe care le comandă prin telefon sau online. Au început cu livrarea către beneficiari din Tg Frumos, iar mai apoi au mers şi la Iaşi, în anumite zile, pe trasee clare.

Foto 2 tinerii lumicultori_b

Primul proiect, primele investiţii

Soţii Hoşliag exploatează două hectare, unul în spaţii protejate. ”În urmă cu trei ani, îi ajutam pe părinţi să desfăşoare într-un mod cât mai productiv această activitate moştenită de la bunici. După căsătorie, am reuşit să obţinem o finanţare nerambursabilă, printr-un proiect european şi de aici a pornit afacerea noastră de familie ca tineri fermieri”, îşi aminteau legumicultorii ieşeni. Primele investiţii au fost în modernizarea solariilor şi achiziţia de mijloace de producţie.

Foto 3 tineri legumicultori_b

”Ne-am îndreptat spre această activitate deoarece ne place foarte mult, încă din copilăria petrecută printre legumele obţinute de părinţii noştri, şi deoarece am simţit că putem ajunge la performanţă” IRINA HOŞLIAG, tânăr legumicultor

Structură de culturi adaptată cererii

În condiţiile de creştere a cererii de produse livrate la domiciliu, legumicultorii ieşeni au reorganizat etapa de valorificare a legumelor, prezenţa în piaţă reducându-se la zilele de sâmbătă şi duminică şi strict în piaţa ţărănească din Păcurari, Iaşi. ”A fost nevoie să stabilim o ordine a livrărilor, direct la consumator sau în piaţă, încercând să menţinem contactul şi cu vechii clienţi care ne căutau la tarabe. Toţi aceşti beneficiari sunt, de fapt, şi cei care, oarecum, ne dictează structura de culturi. Astfel, în ultimul timp, pe lângă roşiile tradiţionale, castraveţi, ardei, morcov, pătrunjel rădăcină, salată, ridichi, verdeţuri, la recomandarea consumatorilor, am produs şi rucola, varza Kale, broccoli, roşii din mai multe culori. Anul acesta am introdus şi culturile de mangold şi gulii, tot ca urmare a sugestiei colaboratorilor noştri”, precizau tinerii legumicultori..

Dăunători noi în solar

În acest an de producţie, vremea a permis atacuri nemaiîntâlnite de dăunători, fenomene stăpânite cu eforturi susţinute, în condiţiile în care aproximativ 80% dintre soluţiile tehnice pentru întreţinerea culturilor sunt ecologice. ”La roşii, de exemplu, polenizarea o realizăm cu bondari. Aşa după cum se ştie, vorbim despre o specie deosebit de sensibilă şi, ca urmare, suntem foarte limitaţi la capitolul stropiri. Astfel, apelăm la variante bio pentru aplicarea tratamentelor şi, în ultima vreme, observăm o eficacitate tot mai bună a acestor soluţii.
În ultimii cinci ani, am observat o constantă încălzire a vremii, ceea ce a permis apariţia unei mari diversităţi de molii şi insecte, pe unele dintre acestea necunoscându-le nici părinţii sau bunicii noştri. Apar situaţii când, până să identificăm tipul de dăunător, recolta a fost deja pierdută şi abia în anul următor înţelegem ce şi cum trebuie să procedăm, prin informaţiile de la specialiştii cu care ne consultăm, fie de la firmele furnizoare de produse pentru protecţie, fie de la Universitate”, sublinia Cornel Hoşliag.

Foto 4 tinerii legumicultori_b

Două obiective bine stabilite

  1. Conversia la sistemul bio. Pe termen mediu, obiectivul principal al tinerilor fermieri care produc ”Legume de acasă” (sigla sub care îşi desfăşoară activitatea”), este acela de a realiza conversia la legumicultura ecologică. Decizia e determinată şi de profilul consumatorilor: oameni atenţi la caracteristicile şi trasabilitatea produselor, şi cu un apetit sporit pentru legume cât mai naturale.
  2. Pasul spre procesare. Următorul plan este de a realiza procesarea unora dintre legume. Deja lucrează la amenajarea spaţiului şi a condiţiilor pentru obţinerea de murături şi alte produse conservate, obţinute manual şi după reţete de la bunici.

 

Foto 6 tinerii legumicultori_b

PANDEMIA A DUBLAT CEREREA

Înainte de pandemie, ritmicitatea livrărilor în municipiul Iaşi era de două ori pe săptămână şi, în numai câteva zile, a fost nevoie să livreze de trei ori pe săptâmână, ceea ce a însemnat o creştere cu minim 50% a cerinţelor din partea consumatorilor. ”Pentru noi, perioada pandemiei a adus o creştere din punct de vedere economic. Desigur, permanent am fost conştienţi de riscurile pentru sănătate la care am fost supuşi. Dar ne-am luat toate măsurile de siguranţă. Până acum, totul a decurs foarte bine şi, din semnalele de la consumatori, avem încredere că această modalitate de colaborare va continua”, sublinia Cornel Hoşliag.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 627 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?