Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Lecţia cireşului în 2019

Publicat: 25 august 2019 - 18:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cireşul este una dintre speciile pomicole cele mai speciale din punct de vedere tehnologic, poate inclusiv datorită faptului că, de exemplu, la cireş întâi apar florile şi abia după aceea frunzele.

Cireşul este pomul care ne aduce culoarea şi frumosul în primăvară, după o iarnă mai bună sau mai rea, mai bândă sau mai aspră.

Lecţia cireşului în 2019Click pe poza pentru galerie!

În anul de producţie 2018-2019, cultura de cireş a oferit pe deplin lecţia influenţei schimbărilor climatice, impunând identificarea unor soluţii urgente de contracarare a efectelor negative asupra evoluţiei fiecărui soi şi a producţiilor aferente. ”Evocatele schimbări climatice sunt uneori politizate, dar planeta într-adevăr resimte aceste provocări ale evoluţiei vremii. Le resimţim noi, ca oameni, în viaţa de zi cu zi, dar şi pomii, în derularea fazelor fenologice. Dacă anul trecut, în preajma datei de 6 iunie, majoritatea cireşelor erau deja coapte, adică nu doar cele timpurii, ci şi cele cu coacere medie, în anul 2019 întârzierea coacerii faţă de 2018 a fost cu 10-12 zile. Dar această întârziere faţă de anul 2018 nu poate fi considerată atipică, deoarece, de fapt, natura a revenit la evoluţia sa normală. Practic, aşa-numitele cireşe de iunie s-au putut recolta chiar la mijlocul lunii iunie şi nu mai devreme, aşa cum s-a întâmplat, atipic, anul trecut”, începea analiza acestui an de producţie Gelu Corneanu, directorul SCDP Iaşi.

Recolte mai mici cu 40% la soiurile timpurii

În ceea ce priveşte producţia de cireşe autohtone din anul 2019, într-adevăr, aceasta a fost redusă, inclusiv faţă de normal şi nu doar faţă de anul 2018. Există şi o explicaţie determinată chiar de amintitele schimbări climatice. ”În intervalul 6-12 mai 2019 s-au înregistrat temperaturi extrem de scăzute. Valorile de temperatură au fost cuprinse atunci între 1 şi 5oC. Soiurile extratimpurii şi timpurii de cireş nu au fost prinse în faza de buton, ci în plină perioadă de înflorit, înflorirea deplină având loc în intervalul 2-4 mai 2019. Deşi în acea perioadă nu au fost multe precipitaţii, umiditatea fiind prielnică germinării polenului, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza temperaturii şi a luminii reduse a razelor solare, ştiut fiind că grăunciorul de polen germinează la o temperatură zilnică de 10-12oC. Aşadar, florile nu au legat, ci au avortat, iar soiurile de cireş care ne aduceau fructe autohtone pe masă în perioada 21-25 mai nu au avut rezultate bune în producţie, recolta scăzând la aproximativ 60%”, explica Gelu Corneanu.
În schimb, soiurile de cireş cu coacere medie au perioada de înflorire cu 2-3 zile mai târziu decât cele extratimpurii şi timpurii. Practic, în perioada 6-8 mai 2019, cu temperaturi scăzute, acestea se aflau în faza de buton alb şi floarea nu s-a deschis. “Au stagnat la această fază timp de o săptămână, situaţie nemaiîntâlnită de mine în cei 30 de ani de experienţă în pomicultură. La soiurile cu coacere medie, pierderile de producţie au fost de până la 30%. La soiurile cu maturare târzie (sfârşitul lunii iunie - începutul lunii iulie), nu s-au înregistrat asemenea probleme, producţia fiind normală spre maximă. De interes însă pentru consumatorii care, pe fondul importurilor, nu au dus lipsă de cireşe, a fost faptul că cireşele româneşti au avut o formă mare şi o calitate deosebită. Aceste caracteristici au fost determinate, desigur, de numărul redus de fructe rămase pe pom şi de precipitaţiile suficiente”, explica Gelu Corneanu.

În diferenţierea mugurală din toamnă se vede producţia anului viitor

La nivel regional şi chiar naţional, potrivit specialistului ieşean, au existat şi zone unde recoltele de cireş au dispărut total, tot din cauza condiţiilor meteo. Aceste situaţii însă nu reprezintă motive ca livada să nu beneficieze, în continuare, de aceeaşi atenţie la întreţinere ca atunci când ar fi produs maximum de recoltă. ”În zona Moldovei, partea dinspre Bârlad spre Tecuci, dar şi în alte zone ale ţării, de exemplu de la Buzău spre sud, au fost şi temperaturi negative, cuprinse între -5 şi -3oC, ceea ce a determinat îngheţ la specia cireş. În aceste regiuni, producţiile au fost dijmuite drastic. Chiar şi aşa, nu este corect ca pomicultorul să reducă sau să elimine schemele de tratamente şi de întreţinere. Pomicultorul trebuie să îi asigure pomului întreg necesarul de hrană, să continue aceleaşi tratamente fitosanitare, aceleaşi lucrări agrotehnice, ca şi atunci când ar fi rodit pe deplin. Practic, trebuie temeinic pregătit pomul pentru următorul an de producţie, deoarece recolta anului viitor începe imediat după strângerea producţiei din acest an”, recomanda Gelu Corneanu.
Mai exact, producţia viitoare se poate observa încă din lunile septembrie şi octombrie, atunci când are loc diferenţierea mugurală sau, pe înţelesul tuturor, atunci când tăind şi punând la microscop floricelele din mugure, deja pot fi văzute florile care vor apărea în luna mai a anului următor. “Dacă, de exemplu, în vară/toamnă este secetă excesivă şi nu le asigurăm pomilor necesarul de apă, situaţia fiind mai gravă în cazul livezilor tinere, prin propriile decizii debilităm pomii din plantaţie. Trebuie să fim corecţi şi să susţinem continuarea vieţii pomilor ca şi atunci când ne-au dat producţii de s-au rupt crengile, cum se spune în popor. Provocările climatice pot fi mai dure la anul şi atunci ce vom face cu o plantaţie slăbită?”, întreba retoric directorul SCDP Iaşi.

Cum rezolvăm problema îngheţului din timpul înfloritului?

În contextul chestiunilor climatice, cercetarea ştiinţifică, inclusiv cea mondială, nu va putea aduce curând soiuri rezistente la temperaturi de -10oC în timpul înfloritului şi-atunci, în următorii o sută de ani, nu ameliorarea va rezolva problemele climatice, ci alte aspecte care ţin de tehnologie şi de anumite lucrări minime la îndemâna tuturor. ”De exemplu, după cum am studiat şi pus cap la cap anumite fenomene şi informaţii ştiinţifice timp de 30 de ani, am putea folosi unele elemente de întreţinere aparent banale, dar care să ne ajute să întârziem înfloritul la pomi. Cireşul, după cum ştim, în zona Moldovei înfloreşte în perioada 2-5 mai. O dată la 10 ani, până la data de 9 mai, poate veni un îngheţ până la -7 oC. Ei bine, o lucrare la îndemână este vopsitul pomilor cu vopsea albă la tulpină. Această vopsea albă de pe tulpină, în perioada iernii, atunci când în zona Moldovei sunt temperaturi absolute diurne de -15...-25oC, face ca razele solare să fie respinse şi nu captate, ca în cazul culorii maro a scoarţei pomului”, explică Gelu Corneanu. Aşa se explică apariţia acelor pomi cu scoarţa crăpată - acele raze solare încălzesc tulpina, care transmite rădăcinii semnalul că s-a încălzit, semnal primit din timpul zilei; atunci, seva începe să circule şi, dacă noaptea revin temperaturile de -15...-17oC, se produce crăparea. “Dacă veţi analiza atent, veţi vedea coroane crăpate la intersecţia şarpantelor, ceea ce este deosebit de important. Mai mult decât atât, acest vopsit întârzie înfloritul la pomi cu 2-4 zile. Or, acest interval coincide perfect cu situaţia din luna mai 2019, atunci când s-au înregistrat temperaturi extrem de scăzute şi au îngheţat florile. Imaginaţi-vă că un soi care înfloreşte în mod obişnuit în 6 mai, datorită vopsitului cu var alb ar fi înflorit pe 8 mai, iar îngheţul a fost în seara de 7 mai 2019 (s-au înregistrat -6oC). Ar fi fost salvată producţia? Desigur”, încheia Gelu Corneanu.

 Gelu Corneanu_b

Gelu Corneanu: ”Atunci când se înfiinţează o livadă, indiferent de dimensiunea acesteia, nu trebuie să ne gândim numai la mult visaţii bani, ci şi la aspectele tehnologice, la provocările vremii. În cazul livezii de cireş, trebuie alese soiuri diferite şi cu perioade de coacere diferite, astfel încât dacă, de exemplu, un soi nu a produs fructe din motive climatice (pot fi şi alte condiţii neprielnice, precum îngheţul din timpul iernii sau cel din primăvară, grindina, seceta din toamnă etc), să rămână şansa de a obţine recolte de la celelalte soiuri “.


PRODUCŢIA OPTIMĂ PENTRU O LIVADĂ PROFITABILĂ

Cât priveşte evoluţia preţurilor cireşelor la poarta fermei, în anul 2019 s-a respectat principiul raportării la producţie, adică dacă producţia este mare, preţul va fi mai mic şi dacă producţia este mică, preţul va fi mai mare. ”Pentru a asigura rentabilitatea, trebuie să proiectez livada în aşa fel încât să aducă anual 10-15 tone cireşe la hectar, soiuri cu perioade diferite de coacere şi să obţin fructe de calitate. Preţul, inclusiv potrivit statisticilor FAO, nu trebuie să fie sub 1 euro/kg. Oricum, chiar luând în considerare acele perioade cu preţuri excepţionale, în ţara noastră sunt practicate unele dintre cele mai mici preţuri din lume. Pe plan mondial, preţurile la poarta fermei pornesc de la 2 dolari în Turcia (cel mai mare producător de cireşe), 3 euro/kg în Franţa, 4 dolari/kg în SUA, ajung la 20-25 dolari/kg în zona Moscova şi 50 dolari/kg la Peking”, preciza pomicultorul ieşean Gelu Corneanu.


ÎNVĂŢĂMINTE ŞI RECOMANDĂRI

Evoluţia din acest an de producţie a soiurilor de cireş, sub influenţa condiţiilor climatice, a constituit o lecţie practică inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea structurii soiurilor din plantaţii. ”Pentru cultivatorii tineri şi, în general, pentru cei care doresc să dezvolte afaceri în pomicultură, aşa cum am făcut-o ani la rând, încă o dată atrag atenţia asupra faptului că niciodată nu trebuie să meargă doar pe o singură categorie de soiuri, de exemplu doar extratimpuriu, aşa cum am observat că se întâmplă mai ales în cazul celor care nu au apucat să dea piept cu condiţiile climatice pe o perioadă de cel puţin 5-7 ani şi care se gândesc să aibă cât mai devreme şi cât mai multe cireşe la vânzare. Principiul trebuie respectat indiferent de suprafaţa livezii. De exemplu, în condiţiile anului acestuia, dacă ar fi vorba fie şi despre doar un hectar de livadă, dar exclusiv cu 2-3 soiuri extratimpurii şi timpurii, nu ar fi fost înregistrat eşec”, menţiona Gelu Corneanu.

Sotii Gelu si Margareta Corneanu_b
550 DE SOIURI ÎN SORTIMENTUL NAŢIONAL DE CIREŞ

La SCDP Iaşi, activitatea de cercetare/dezvoltare în domeniul cireşului are rădăcini adânci în timp, precum şi rezultate remarcabile. Directorul instituţiei, Gelu Corneanu, ne-a informat că la Iaşi, datorită activităţii cu cireşul, s-au obţinut 22 brevete de invenţie. Asociat cu îndeplinirea altor condiţii academice, acest fapt a permis, în acest an, cu aproape maximum de voturi, promovarea specialistului ieşean din calitatea de membru de onoare al ASAS în cea de membru corespondent, fiind singurul pomicultor din zona Moldovei membru în acest for ştiinţific.
Colecţia naţională de cireş cuprinde 550 soiuri - elite, hibrizi, populaţii locale -, echipa de cercetători de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi bucurându-se de reuşita omologării a 24 soiuri la această specie, respectiv soiurile Cetăţuia, Cătălina, Bucium, Maria, Tereza, Iaşirom, Lucia, Iosif, Amar Maxut, Amar Galata, Ştefan, Golia, Marina, Radu, Oana, Ludovic, Cociu, Andrei, Anda, Alex, Mihai, Paul, Margo, George. Este vorba despre soiuri regăsite inclusiv în cadrul Pepinierei Sârca-Iaşi, aflată în coordonarea Margaretei Corneanu, soiuri cu perioade diferite de coacere, destinate atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru industrializare pentru piaţa internă şi la export.


Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)

Vizualizat: 8 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!