Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

La Cormana, alunul scoate cireşul la pensie!

Publicat: 10 august 2020 - 12:12
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pentru pomicultorii ieşeni care deţin livezi cu cireş, vara 2020 a fost deosebit de dificilă, atât în ceea ce priveşte recoltarea, cât şi valorificarea producţiilor.

Din cauza precipitaţiilor constante din perioada strângerii fructelor, asociată lipsei forţei de muncă şi a contractelor ferme de livrare, în zona Comarna, judeţul Iaşi, cantităţi mari de cireşe au rămas pe pom.

 Foto 1 ciresi_b

Strategii de valorificare

 

”Procesatorii tradiţionali au colectat cantităţi mai mici, din cauza reducerii volumului de lucru, în contextul pandemiei de Covid 19. Ploile au deteriorat producţia şi s-a simţit lipsa forţei de muncă pentru recoltare. Din fericire, eu am reuşit să strâng toată producţia de pe cele 12 ha cu cireş, deoarece am fost salvat de organizaţiile de rromi şi de clienţii direcţi, care au fost prezenţi constant în livadă”, sublinia fermierul Petru Crăciun.
Acesta a livrat şi către export, iar în ultima parte a perioadei de recoltat, personal a vândut cireşe în pieţele şi centrele comerciale din zonele montane ale judeţelor Suceava, Neamţ şi Cluj. ”Dar, numeroşi consăteni de-ai mei au chemat consumatorii din oraşele învecinate pentru a se aproviziona gratis, direct din livadă”, adăuga fermierul.

 Foto 2 ciresi_b

Lucrări de întreţinere după cules

 

Chiar dacă pe unii dintre comărnenii care au livezi de cireş vechi de peste 4 decenii situaţia dificilă din această vară i-a descurajat în a mai face proiecte, inclusiv de întinerire a livezilor, fermierul Petru Crăciun continuă să fie optimist. ”Pe de o parte, după recoltare, am organizat şi am efectuat în mod obişnuit lucrările în livadă, respectiv curăţirea şi urmărirea stării de sănătate a pomilor, încercând să împiedicăm apariţia afidelor şi a păduchilor, precum şi a unor fenomene ca antracnoza (ciuruirea frunzelor), care poate determina defolierea pomilor, cu influenţe asupra producţiei de anul viitor, prin afectarea mugurilor de rod”, menţiona Petru Crăciun. Priorităţile în lunile de vară sunt:

  1. Combaterea buruienilor şi întreţinerea solului;
  2. Tăierile de formare a pomilor tineri.

 

Întinerirea livezilor cu... alun

 

Structura livezii pomicultorului ieşean include cireş, vişin, prun, cais, măr, suprafaţa cu pomi pe rod fiind de 22 ha. În total, fermierul Petru Crăciun exploatează 50 de hectare, pe unele suprafeţe realizând înlocuirea vechilor livezi de cireş, cu altele noi. Din toamna 2020, se va mai adăuga în structura pomicolă o specie inedită pentru zonă, respectiv alun, ca urmare a unei colaborări internaţionale. ”Am defrişat 4 hectare din satul Curagău, ocupate cu cireşi vechi de 50 de ani şi, deja, am parcurs unele etape de pregătire a terenului pentru o plantaţie de alun”, menţiona fermierul.

Aşa după cum spun specialiştii, plantaţiile de alun au nevoie de terenuri în pantă redusă, mecanizabile, bine drenate. ”Am pregătit din timp terenul, deoarece nu se recomandă plantarea lui pe terenuri care au fost defrişate chiar în anul respectiv sau în anul de dinainte. Am stabilit un parteneriat cu o firmă din Bulgaria care îmi furnizează materialul plantat şi care va asigura achiziţionarea alunelor. Practic, eu pun la dispoziţie pământul şi asigur realizarea producţiei, urmând ca decontările să le facem din momentul recoltării, în produse. Din păcate, aşa se întâmplă atunci când nu dispui de bani şi când accesul la finanţare este deosebit de greoi. Suntem forţaţi să găsim alte metode de dezvoltare. Foarte important este faptul că nu lăsăm pământul în paragină şi că luptăm să îi dăm valoare”, consideră fermierul.

 Foto 3 - Petru Craciun_b

Dacă am fost în stare să renunţ, de vreo 4 ani, la subvenţia APIA, deoarece mi s-au părut exagerate unele abordări de pe teren şi am realizat performanţă fără subvenţie, voi reuşi să rezist şi pandemiei de ... COVID ŞI ALIAŢII SĂI
PETRU CRĂCIUN, pomicultor din Comarna, jud. Iaşi

Recoltare mecanizată

 

Chiar dacă ferma sa pomicolă dispune şi de mijloace tehnice performante, Petru Crăciun se gândeşte şi la alte investiţii în parcul de tractoare, maşini şi utilaje agricole. ”În perspectiva dezvoltării colaborării cu partenerii din Bulgaria pe cultura de alun, de exemplu, va fi necesar să avem propriile mijloace de recoltare mecanizată a producţiei. Deocamdată, această etapă va fi realizată, potrivit contractului, tot de către firma din Bulgaria, dar contra cost. Nu renunţ, însă, la planul meu de a investi cât mai mult în producţia pomicolă şi sunt convins că voi reuşi, mai ales că beneficiez de sprijinul total al familiei, respectiv fiicele mele - ambele, având profesia de medic - şi partenera mea, Rodica. Îmi place acest domeniu în care activez din anul 1977, îi cunosc valurile creşterii şi ale descreşterii sale şi am încredere că, aşa cum am reuşit până acum, voi răzbi în intenţia mea de a duce mai departe stindardul pomiculturii ieşene, româneşti.”, spunea hotărât Petru Crăciun.

În privinţa plantărilor din toamna 2020, tot din fonduri proprii, pomicultorul ieşean a dat startul pregătirilor pentru reîntinerirea unui hectar de cireş, soiuri pentru export. La capitolul depozitare a fructelor, tot în linie dreaptă se află şi investiţia în noul depozit frigorific, cu o capacitate de 200 tone.

 Foto 4 - Petru Craciun si Rodica_b

PROCESARE ŞI DEPOZITARE

 

Fermierul a început investiţiile pe segmentul de producţie, cât şi în domeniul prelucrării fructelor. ”Am achiziţionat o hală a unui fost CAP, cu o capacitate de stocare de aproximativ o mie de tone şi, pas cu pas, o transform. Am separat incintele şi am amenajat două spaţii generoase: unul pentru depozitarea fructelor, spre a nu le mai vinde imediat după recoltare şi spre a mai scăpa de presiunea absenţei beneficiarilor, iar cel de-al doilea pentru prelucrare. Ne interesează să obţinem fructe confiate, din mai multe specii pomicole, deoarece există cerinţe, îndeosebi de la laboratoarele de cofetărie din zonă”, menţiona Petru Crăciun.


Subsemnata (dreapta), alături de Petru Crăciun
Petru Crăciun în viitorul spaţiu de depozitare şi procesare
Petru Crăciun şi Rodica

 

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
Redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 1291 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?