Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Judeţul cu 4.000 de hectare cu solarii modernizate

Publicat: 12 februarie 2020 - 16:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Printre legumicultorii din judeţul Olt circulă o vorbă: „grădinăritul este un microb care odată ce te-a prins, nu mai scapi de el toată viaţa!” Şi se confirmă. Oricâte greutăţi ar întâmpina în munca lor, producătorii de legume olteni nu se dau bătuţi.

Solarii_b

Despre dificultăţile cu care s-au confruntat în cursul anului precedent legumicultorii din sudul ţării am purtat o discuţie cu Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. „Încă de la început, ne-am confruntat cu un an 2019 mai atipic, generat de schimbările climatice care într-un fel sau altul şi-au făcut simţită prezenţa. Am avut o iarnă lungă care a venit puţin mai târziu, cu temperaturi negative până spre «ferestrele» primăverii, ceea ce a întârziat plantarea legumelor, atât în spaţii protejate, cât şi în câmp.
De asemenea, în perioada plantatului, timp de aproape o lună de zile, s-a menţinut o stare de nebulozitate, cu ceaţă şi lumină difuză, asezonată cu ploi torenţiale. Din această cauză legumicultorii n-au putut intra în câmp la pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor. În spaţiile protejate au fost condiţii prielnice pentru apariţia şi dezvoltarea bolilor: mană, putregai, făinare… şi, ca atare, a fost nevoie de tratamente fitosanitare”, a făcut Ion Păunel un rezumat al anului recent încheiat.

Modernizarea solariilor cu fonduri nerambursabile

Merită a fi menţionat faptul că fermierii olteni, beneficiind de fondurile europene şi de măsurile de sprijin guvernamentale, au putut să se înscrie în Programul Tomata şi să acceseze banii prevăzuţi pentru investiţii prin Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, în valoare de maximum 40-50 mii de euro, sau Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, unde ajutorul financiar nerambursabil valora 15 mii de euro.
„Toate astea au făcut ca foarte mulţi legumicultori să se doteze cu solarii mai performante, tip seră la rece, cu lărgimi între 6 şi 12 m, cu lungimi de 50 la 250-300 m şi înălţimea la coamă de 4,85 m. Modelul de solar ridicat are structură metalică, este învelit cu o folie profesională tratată UV, care are o durată de viaţă de la trei şi până la şapte ani. Astfel, foarte mulţi producători olteni, mai ales cei din partea de sud, unde sunt concentrate cele mai mari bazine legumicole ale judeţului (Giuvărăşti, Gîrcov, Rusăneşti, Tia Mare, Scărişoara, Urzica, Vădăstriţa, Pleşoiu, Strejeşti, Grădinari etc.) au îndrăznit să facă pasul următor: să achiziţioneze centrale termice, sisteme de încălzire sau chiar să construiască diferite tipuri de cazane pentru a veni cu un surplus de căldură în solarii, necesară la producerea primelor cantităţi de legume timpurii, care să aprovizioneze pieţele locale cu trufandale”, a susţinut liderul de sindicat.

Peste 80% din solarii sunt modernizate

Vrednici de cinste, cultivatorii de legume olteni au ieşit pe piaţă cu marfă proaspătă şi de calitate, obţinând preţuri destul de bune. Spre exemplu, la tomate, au vândut cu 1,5 şi chiar cu 3 lei kilogramul, mărind astfel rata profitabilităţii fermelor.
De asemenea, pe parcursul anului trecut, în judeţul de pe cursul inferior al Oltului, s-a constatat creşterea de la an la an a suprafeţelor de legume produse în spaţii protejate. Dacă în urmă cu ceva timp se vorbea de 1.500-2.000 de hectare, acum, neîndoielnic, se pot lua în calcul mai bine de 4.000 hectare de solarii. Iar peste 80 la sută sunt modernizate.

Oltenii au recoltat legume toată toamna

Dacă anul trecut au avut o primăvară capricioasă, care le-a întârziat activitatea în câmp, au beneficiat în schimb de o toamnă prietenoasă. „Pentru prima dată, în zona judeţului Olt, prima brumă a venit pe 1 decembrie, faţă de 20-25 octombrie (sau chiar la sfârşitul lunii septembrie), cum cădea de obicei. Deci legumicultorii au avut de recoltat toată toamna legumele produse în câmp şi în solarii. Sperăm ca şi iarna să fie pe placul producătorilor noştri agricoli şi să aibă aşezată o manta protectoare de omăt în câmpurile cu culturi de toamnă, de minimum 30-40 cm, înainte de a se instala temperaturile scăzute”, a precizat Ion Păunel.

O “inimă de bou” care bate spre… un kil jumate!

Despre priceperea şi pasiunea cu care muncesc grădinarii vorbesc de la sine roşiile-record în greutate de 1,3 şi, respectiv, 1,495 kg, obţinute de familia Spânu din Doba, comuna Pleşoiu, şi de Ramona Pomacu, din Ghimpeţeni. Tomatele lor cu care se mândresc sunt cât… “inima de bou”, după cum este denumit popular cunoscutul soi tradiţional românesc.

Ion Păunel_b
Ion Păunel: „Legumele în câmp au avut mici probleme anul trecut, îndeosebi ardeioasele. Se pare că în ultimii ani cultura de ardei (gras, gogoşar şi capia) nu mai reuşeşte în câmp; mai bine merg vărzoasele”.


NOUL CICLU DE PRODUCŢIE, LA START

La începutul anului, solariile erau curăţate şi pregătite pentru noua cultură. Foarte mulţi fermieri mizează pe legume de primă apariţie (trufandale): ridichi, salată, ceapă, spanac, zarzavaturi, care vor fi prezente în marile pieţe din ţară de Paşti. Începând cu 1 februarie au plantat varza extratimpurie, urmând ca până la sfârşitul lui martie să cultive şi varza timpurie, atât în solarii, cât şi în câmp, dar la tunel sau cu folie agril.
Aşadar, vom avea pe piaţă şi în această primăvară legume extratimpurii româneşti, fermierii olteni făcându-şi datoria ca de fiecare dată.


Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Vizualizat: 63 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?