Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ioan Platon: “Viaţa omului e ca şi a pomului!”

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această toamnă, am avut fericita ocazie să ajung la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, o unitate cu tradiţie şi cu 67 de ani de activitate în cercetarea ştiinţifică pomicolă. Aici am cunoscut un om de ştiinţă pasionat pentru profesia aleasă - Ioan Platon.

În acelaşi timp, directorul unităţii bistriţene este şi un aprig luptător pentru apărarea patrimoniului statului! Pentru că, trebuie spus, războiul cu “rechinii” imobiliari, cu autorităţile publice locale care au vădit interese pentru terenurile de cercetare ale staţiunii, a început în urmă cu ceva timp, dar nu s-a încheiat nici la această dată.

DSC06638n117_b

SCDP Bistriţa are “buletin de identitate”
“În iunie 2017 a fost promovat în Guvern HG-ul de reorganizare şi funcţionare a staţiunii, SCDP Bistriţa fiind singura staţiune din reţea care are HG la această oră. Am fost bucuros că acest lucru s-a realizat dupa opt ani de la apariţia Legii 45/2009 de organizare şi funcţionare a unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi să constat că prin acest act normativ avem «buletin de identitate» şi acum suntem recunoscuţi. Avem prevăzute posturi în organigramă, dar mai lipseşte un lucru - finanţarea”, ne-a declarat directorul staţiunii.

Primăria a atacat reorganizarea staţiunii bistriţene!
Potrivit reputatului cercetător, la Bistriţa, bătălia asupra terenurilor nu-i finalizată, unii încearcă şi în al 12-lea ceas să mai reducă din cele 151,35 de hectare administrate de staţiune. Bunăoară, Primăria Bistriţa ar încerca prin toate mijloacele să modifice Hotărârea de Guvern privind reorganizarea unităţii! “Acum au început şi Finanţele să ne pună piedici în desfăşurarea activităţii noastre de interes public şi naţional. Ca director, în loc să mă ocup de cercetare, să-mi consum energia pentru dezvoltarea acestei unităţi, trebuie să mă întrebuinţez în luptele astea nesfârşite, de uzură, pentru apărarea patrimoniului statului. S-a ajuns la o situaţie de-a dreptul absurdă. Noi avem conturile blocate de Finanţe, în ultimele două luni au încercat să blocheze şi conturile potenţialilor beneficiari care vin la avizat cu proiectele tehnice de înfiinţare a plantaţiilor pomicole pe Submăsura 4.1a”, ne-a declarat, cu amărăciune, Ioan Platon.

Orfanii statului: fără mamă, fără tată!
Din 1250 de hectare, câte avea după Revoluţie, SCDP Bistriţa a rămas cu puţin peste zece la sută. Plantaţiile sunt îmbătrânite, unele au ajuns la sfârşit de ciclu biologic. Există o livadă care are 44 de ani; directorul staţiunii, student fiind la vremea înfiinţării unităţii, a plantat aici, în tinereţe, câţiva pomi fructiferi.
Acum… are dreptate omul de ştiinţă bistriţean când, cu lacrimi în ochi, rosteşte un mare şi trist adevăr: “Suntem copiii statului, orfani!” Şi atunci mi-a venit în minte imaginea copiilor de la cămin, jerpeliţi, nemâncaţi, părăsiţi şi abandonaţi la periferia societăţii, cu tristeţe amară în privire!

“Aşteptăm finanţarea!”
“Ne trebuie bani pentru cofinanţarea proiectelor, pentru ca şi staţiunile de cercetare din pomicultură să poată accesa fonduri pentru reînnoirea plantaţiilor pomicole prin Submăsura 4.1a. Ca să fim eligibili, nu trebuie să avem datorii la bugetul de stat. La discuţia cu ANAF, Agenţia ne-a promis că se va asigura un certificat fiscal cu valoare zero şi vor face reeşalonarea datoriilor pe cinci ani. E o măsură, însă nu e soluţia cea bună. Trebuie respectate prevederile Legii 45/2009 art. 35 şi 36, potrivit cărora, cercetarea trebuie finanţată din resurse proprii şi din subvenţii de la buget. Or, aceste subvenţii lipsesc cu desăvârşire. Mai avem clădiri izolate pe suprafeţe retrocedate. Avem bunurile intabulate, dar numerele topo nu coincid cu cele de la Ministerul de Finanţe. Aşadar trebuie să facem o lucrare ce costă. Cine să ne dea banii, că nu sunt prevăzute sumele necesare în bugetul de venituri şi cheltuieli anuale? Ar trebui ca MADR să mişte lucrurile mai repejor, să intrăm pe un făgaş cât de cât normal”, a susţinut Ioan Platon.

Pomicultura nu este o ramură uşoară
Directorul staţiunii Bistriţa susţine că trebuie să te închini în faţa celui care cultivă pomi, deoarece pomicultorul face eforturi deosebite, pomicultura nu este o ramură uşoară. Unii cred că în pomicultură te duci cu sacul la pomul lăudat! Nu este aşa! Te confrunţi cu lipsa de mecanizatori; au emigrat, Occidentul ne-a luat tezaurul uman! Forţa de muncă este îmbătrânită sau plecată în străinătate. SCDP Bistriţa încearcă să se angajeze tineri pentru munca de cercetare; în acelaşi timp sunt nevoi de resurse umane şi pentru dezvoltare, dar sunt restricţii financiare. Şi, cu toate neajunsurile şi obstacolele, sunt speranţe că în curând lucrurile vor intra pe un făgaş normal!


ÎN CURÂND, POMI ALTOI DIN SPECIA PRUN, LIBERI DE VIROZE
Zestrea Staţiunii Bistriţa cuprinde peste 33 de soiuri din speciile măr, prun şi cireş. La care se adaugă portaltoii valoroşi. La gutui, spre exemplu, este BN 70 pe care altoiesc soiurile de păr. Un alt portaltoi valoros este la prun - BN 68. “Şi mai avem un portaltoi de prun imun la viroză - BN 4 Kr, pe care îl înmulţim într-o colaborare cu un partener din Italia. Ne-a trimis primele exemplare înmulţite in vitro şi sperăm ca la anul să avem primii pomi din soiurile de prun libere de virusuri, cu certificare, ceea ce se solicită în programul de reconversie pomicolă.
Noi, care avem o vârstă, suntem nostalgici după fructele din vremea bunicilor noştri. Nu mai avem vestitele prune Bistriţene din care se făcea un magiun foarte bun. Soiul există, dar este virusat; nu îl înmulţim, că este sensibil la vărsatul prunelor, una dintre cele mai grave boli. Trebuie un program orientat în direcţia reabilitării soiului şi pentru producerea de material săditor. Ar trebui să existe colecţii cu soiuri de pomi fructiferi ce reprezintă o sursă genetică pentru programele de ameliorare genetică. Am avut o clonă de prun Bistriţean cu gust aromat de Muscat. Ce dulceaţă s-ar fi făcut din el!?”, spune, cu regret, Ioan Platon.


ÎN HAITĂ, LA MIROS DE SÂNGE!
Imaginea a ceea ce se întâmplă cu unităţile de cercetare agricolă este aceea a unui animal rănit, iar mirosul de sânge a atras numeroşi prădători carnasieri să-i dea lovitura de graţie. Dacă în anii ’90, sistemul de cercetare-dezvoltare agricolă aparţinând ASAS avea un patrimoniu funciar de peste 160 mii de hectare, acum dacă au mai rămas 30 de mii! ”Rechinii” din prospera industrie imobiliară, “hienele” care au luat drepturile litigioase ale unor proprietari, chiar Fiscul şi autorităţile publice locale, toţi s-au năpusit în haită asupra unităţilor care abia îşi duc viaţa de azi pe mâine, să le desfiinţeze. Intrată în colaps financiar, din cauză că statul nu i-a finanţat activitatea, SCDL Bistriţa nu şi-a mai plătit dările la stat de şapte ani. Astfel că ANAF a pus sechestru pe 3.000 de litri de ţuică din proprietatea staţiunii, informează postul public de televiziune.

Ioan Platon
Ioan Platon: “Un pom în floare este o splendoare! Eu întotdeauna compar omul cu pomul, cu singura deosebire că pomul nu poate vorbi! Viaţa omului e ca şi a pomului, cu mai multe etape”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Vizualizat: 99 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

Vizitatorii spun ce caută la Agraria, cea mai mare şi mai dinamică expoziţie agricolă în câmp din Transilvania, organizată de DLG Intermarketing, la Jucu, în judeţul Cluj. Peste 28.000 de vizitatori au fost la Agraria în 2017, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2016.


Redactor: Violeta Mâţ
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGRARIA, o ediţie care promite! FarmFacts pentru agricultura de precizie
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?