Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Întreţinerea cireşului imediat după recoltare

Publicat: 18 iulie 2014 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

A fost un an problemă pentru livezile din România - o spun argumentat mai toţi pomicultorii. Precipitaţiile au reprezentat cea mai mare piedică în calea producţiilor ridicate şi calitative

Click pe poza pentru galerie!

În judeţul Bacău, după ce suprafeţele cu cireş au ajuns la jumătate faţă de 1989, anul acesta şi producţiile s-au înjumătăţit din cauza ploilor. Fost cercetător la Staţiunea Pomicolă Bacău, Florin Acatrinei (foto) a înfiinţat o pepinieră pomicolă chiar lângă Bacău şi spune, în cunoştinţă de cauză, că astăzi cireşul nu ocupă mai mult de 50 de hectare în judeţ, punând la socoteală inclusiv micile gospodării.

Din păcate, anul de producţie 2013-2014 a pus mult la încercare priceperea pomicultorului şi a determinat însemnate cheltuieli, impunându-se un număr mai mare de tratamente din cauza condiţiilor optime dezvoltării anumitor boli, pe fondul precipitaţiilor bogate şi al temperaturilor fluctuante.

“Am măsurat şi am observat că din aprilie şi până la finalul lunii iunie în judeţul Bacău au căzut aproximativ 270 litri, ceea ce a creat probleme la mai toate speciile pomicole, bolile arătându-şi o virulenţă mult mai mare în acest an de producţie. La cireş, de exemplu, monilioza şi antracnoza au fost principalele pericole. S-au făcut tratamente la dublare, cu sistem şi apoi cu substanţe de contact, în doză totală. Doar aşa a putut fi condusă bine producţia din acest an, care a fost afectată şi în timpul legării fructelor, cireşul în floare fiind prins de temperaturi scăzute, chiar de sub -4 grade C dimineaţa, cu risc mai ales la cireşii timpurii. Dar acolo unde s-a aplicat tehnologie, totuşi s-au obţinut recolte bune, respectiv 12-14 tone/ha. În general, însă, din cauzele amintite, producţiile de cireş au fost sub acel nivel”, spune Florin Acatrinei.

 

Măsuri tehnice specifice lunilor cu arşită

Poate că tendinţa unora dintre cei care sunt la început în activitatea de producţie pomicolă ar fi să îşi îngăduie o pauză după recoltarea cireşelor şi să amâne revenirea în livadă pentru toamnă/iarnă. Total greşit, opinează specialiştii. Florin Acatrinei atrăgea atenţia asupra faptului că, mai ales în acest an dificil, se impun prezenţa continuă în plantaţia cu cireş/vişin, urmărirea evoluţiei stării de sănătate a pomilor, precum şi efectuarea anumitor lucrări tehnice.

“În primul rând, amintitele boli, şi mai ales antracnoza (ciuruirea frunzelor), pot duce la defolierea pomilor. Aceasta înseamnă că nu vor mai exista muguri de rod, adică nu va mai fi producţie în următorul an. Totodată, în perioada călduroasă de vară pot apărea afidele sau păduchii, care se instalează pe vârfurile de creştere, ducând tot la defolierea pomilor şi la pierderea mugurilor de rod. Reamintesc faptul că defolierea scade rezistenţa pomilor la îngheţ, aceştia nemaiavând acumulate în frunze substanţe de rezervă în cantităţi corespunzătoare. Iarna, la temperaturile mai scăzute din zonele joase de relief, întâi apar anumite degerături pe scoarţă, cu scurgeri de clei, iar în următoarea perioadă de vegetaţie, inevitabil frunzele vor începe a se ofili, iar mai apoi pomii se vor usca. Poate că micii fermieri nu vor şti de ce apare acest fenomen de ofilire şi de uscare a pomilor. Ei bine, o cauză trebuie căutată aici, în modul de întreţinere a livezii de cireş imediat după recoltare şi pe timpul verii”, sublinia Florin Acatrinei.

La fel de periculos este şi atacul insectelor asupra scoarţei pomilor, care sapă galerii sub scoarţă, urmată, de asemenea, de scurgeri de clei. Rezistenţa pomilor peste iarnă, scade şi în acest caz. Spre a nu apărea efectele menţionate anterior, specialistul recomandă ca până la toamnă să mai fie efectuate 2-3 tratamente şi, neavând fructe pe pom, ar trebui să se aplice tratamente care să menţină frunza sănătoasă, respectiv fungicid/insecticid, alternativ. Dacă în toamnă, aproape de căderea frunzelor, mai este efectuat şi un tratament cu produse cuprice, atunci se poate considera că pomii vor fi mai protejaţi şi astfel sunt create câteva bune premise pentru viitoarea recoltă.

 

22 tone la hectar

În livezile tinere de la Bălţaţi, judeţul Iaşi, pentru combaterea buruienilor nu se apelează la metoda chimică, ci se foloseşte “sapazinul” - adică mobilizarea manuală a solului. Inginer horticol, cu o experienţă de peste 30 de ani, Dan Hlihor, din comuna ieşeană Bălţaţi, are împreună cu fratele său Mihai Hlihor, tot inginer horticultor, o fermă de producţie de fructe şi de material săditor pomicol. Aceştia au reuşit să obţină în acest an dificil recolte foarte bune de cireşe, de peste 22 tone la hectar. Aceste producţii, care în proporţie însemnată au luat calea Italiei şi a Marii Britanii, după cum ne spune Maria Hlihor (foto 2), au fost obţinute ca urmare a respectării tehnologiei.

 

“Sapazinul” - combaterea mecanică a buruienilor

Cât priveşte lucrările din vară, în ultimele două luni ale anotimpului nu trebuie neglijată nici distrugerea buruienilor, pentru că după aportul însemnat de precipitaţii înregistrat până la finalul lunii iunie 2014, aceste plante au devenit extraordinar de puternice şi, pe timpul verii, devin un mare consumator de resurse şi un concurent serios al pomilor. Dan Hlihor (foto 3) atrăgea atenţia asupra necesităţii efectuării, imediat după recoltarea cireşelor, a lucrărilor solului, atât în livezile cu pomi pe rod, cât şi în livezile tinere, sugerând ca în plantaţiile pomicole tinere să se evite pe cât posibil intervenţia cu substanţe chimice.

“Aplicarea unui erbicid este binevenită în livezile în care au fost recoltate cireşele. Pentru ca lucrarea de combatere a buruienilor să fie eficientă, trebuie să fim atenţi, întâi, la spectrul de buruieni apărute în livadă, pentru a cunoaşte exact sursele de îmburuienare şi pentru a acţiona corect. Şi eu, aici, la Bălţaţi am de furcă destul cu buruienile. Voi erbicida dar voi folosi şi metoda de combatere mecanică a buruienilor, pe tot parcursul verii. Însă, atenţie, în livezile care sunt până în anul 3 de la plantare, nu aş face decât lucrări mecanice şi chiar manuale de îndepărtare a buruienilor, adică fără tratamente chimice, ci cu ... sapazinul, respectiv cu sapa. Noi avem 3 hectare de livadă tânără cu cireş, aplicăm acelaşi lucrări, în afară de erbicidări, pentru că pomii au rădăcinile superficiale, iar erbicidul nu poate fi dozat standard întotdeauna şi există riscul de asfixiere a pomului. Aşa că rămân la sugestia mea, pentru cei care pot acţiona astfel, respectiv erbicidul cel mai bun este sapazinul”, spune horticultorul.


Tăierile de formare şi de menţinere

Nu în ultimul rând, în calendarul de vară al pomicultorilor se află tăierea de formare, în cazul pomilor tineri (1-5 ani), şi tăierea de menţinere, în livezile mature.

” Întotdeauna, aici, la Bălţaţi, noi efectuăm tăierile imediat după recoltare, iar pentru cei care au întârziat, recomand să nu uite că trebuie să efectueze până cel târziu la începutul lunii septembrie această lucrare. Între avantaje, aş enumera menţinerea echilibrului dintre creştere şi rodire, coroana se menţine aerisită şi beneficiază de lumină, se dirijează formarea coroanei şi, desigur, poate fi păstrată şi chiar îmbunătăţită calitatea fructelor din viitoarea recoltă. Evident, prima dată se îndepărtează ramurile uscate, rupte, rănite în urma recoltatului, precum şi cele afectate de boli, adică se fac mici tăieri de întreţinere. Cine vrea, în luna august, poate efectua adevăratele tăieri de menţinere. Cireşul are o putere de creştere destul de mare, mai ales că la noi se utilizează portaltoi de vigoare medie spre mare şi distanţele de plantare sunt cam la 5-6 m, atât în gospodării, cât şi în livezi şi de aceea trebuie efectuate tăierile în verde, ca să putem ţine sub control creşterea cireşilor. E drept că aceste tăieri în verde nu trebuie făcut foarte sever, ci undeva până în 20% din masa folială poate fi îndepărtată prin tăierile în verde şi doar la pomii care au putere mare de creştere. Pentru pomii mai puţin viguroşi şi care nu au beneficiat de fertilizări de bază ori de alte lucrări de îngrijire, evităm tăierile în verde, iar la primăvară vom efectua tăieri mai severe pentru repunerea în echilibrul fiziologic între creşterea şi fructificarea pomilor”, preciza Dan Hlihor.

Un avantaj al tăierii în verde la cireş, pe lângă controlul asupra vigorii de creştere şi de rodire a pomilor, este şi acela că pe sol rămân şi intră în circuitul trofic organele eliminate în stare erbacee sau cele semilemnificate.

Petronela COTEA MIHAI
Redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 2096 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?