Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Între realitate şi deziderate

Publicat: 16 martie 2017 - 18:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Material săditor din plantaţii mamă “virus free”

Producerea de fructe de calitate superioară şi la potenţialul productiv al soiurilor se realizează adesea cu mare dificultate, în principal, din cauza impactului economic deosebit pe care îl au unii patogeni virali şi unele fitoplasme cu largă răspândire.

Toate speciile pomicole pot suferi însă pierderi economice importante cauzate de patogenii virali şi de fitoplasme. Utilizarea de material săditor din categoria biologică “certificat”, care să fie însoţit de o etichetă albastră care realmente garantează statusul liber de virusurile prevăzute de legislaţia noastră, este o principală măsură profilactică. Bineînţeles, pentru producerea materialului săditor din categoria biologică “certificat”, care reprezintă baza piramidei etajate din lanţul de producere a materialului săditor, sunt necesare verigile din amonte, respectiv producerea de material de înmulţire din categoriile biologice superioare (Prebază şi Bază). Cu alte cuvinte, nu se poate discuta de material săditor certificat fără ca pepinierele să facă dovada existenţei materialului Prebază şi Bază sau să facă dovada achiziţionării lui.

Plante “Prebază” la specia prun, prezervate în biodepozitarul central de la SCDP BistriţaClick pe poza pentru galerie!

Uşor de transpus în legislaţie, greu de aplicat în realitate
Armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană privind producerea, controlul, certificarea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer a fost realizată mai întâi prin Ordinul MADR nr. 1295/2005, care a fost abrogat, în prezent fiind în curs de implementare Ordinul MADR nr. 82/2010, care transpune prevederile Directivei 2008/90/CE. Marea deosebire între cele două acte legislative constă în eliminarea posibilităţii producerii de material din categoriile biologice superioare cu status “virus tested”, rămânând doar varianta „virus free”. Deşi pentru mulţi această nouă reglementare pare una prea restrictivă, aceştia ar trebui să conştientizeze că plantaţiile pomicole au o durată de exploatare de zeci de ani, iar de siguranţa unui material săditor sănătos depinde reuşita fermierilor.
Transpunerea Directivei 2008/90/CE, care se suprapune peste derularea Programului de investiţii în pomicultură prin PNDR, submăsura 4.1.a., a găsit ţara noastră nu tocmai pregătită. Unde este materialul Prebază şi Bază, unde sunt plantaţiile mamă cu status “virus free” şi testele virotice efectuate conform standardelor OEPP (Organizaţia Europeană şi Mediteraneană pentru Protecţia Plantelor)? Unde sunt laboratoarele de virusologie acreditate sau recunoscute, capabile să implementeze testele de diagnostic pentru toate virusurile şi fitoplasmele pomilor fructiferi? {i mai ales, unde este finanţarea adecvată pentru această activitate deosebit de complexă şi costisitoare, însă de strictă necesitate? Sunt câteva întrebări la care MADR este necesar să dea răspunsuri concrete, pentru ca în final să putem discuta de existenţa unor centre de conservare si premultiplicare furnizoare de material de înmulţire „certificat” cu status “virus free”.

Un demers în impas
În România a existat un program naţional înainte de anul 1989; tot materialul săditor era obţinut prin utilizarea de material de înmulţire din plantaţii mamă de ramuri altoi şi portaltoi organizate în instituţiile de cercetare. Sigur, acel program era departe de a fi lipsit de imperfecţiuni, dar era totuşi unul în care producerea materialului săditor avea reguli transpuse în practică. După anul 2000, din cauza dificultăţilor financiare, el a fost oprit. Situaţia a condus la un control insuficient şi la imposibilitatea reînnoirii plantaţiilor mamă de ramuri altoi şi portaltoi libere de virusuri şi, în consecinţă, la propagarea în pepiniere şi, ulterior, în livezi a unui material cu probabilitate ridicată de infecţie.
Între timp România a devenit membră a UE, iar certificarea materialului săditor trebuie să respecte standardele impuse de OEPP şi directivele europene în domeniu. Pentru a se ajunge la materialul săditor din categoria biologică “certificat” trebuie respectate schemele de certificare elaborate de OEPP (vezi schemă), respectiv construcţia piramidei etajate de producere a materialului de înmulţire şi plantare cu status “virus free” pentru fiecare specie. Aceste scheme de certificare presupun parcurgerea mai multor etape pornind de la materialul autentic pretestat virotic care se foloseşte pentru obţinerea materialului Prebază - candidat (Candidate nuclear stock). Dacă acesta confirmă statusul liber de virusuri prin teste serologice, moleculare şi biologice, el devine material Prebază sau material Nucleu (Nuclear stock) stocat în biodepozitare, sub protecţie de vectori, menţinut la ghivece, pe substrat steril. Dacă sunt identificate infecţii virotice la materialul Prebază - candidat, acesta este supus devirozării prin termo/chimio sau termochimio - terapie. Materialul Prebază obţinut serveşte ca precursor pentru producerea de material Bază sau stoc de propagare (Propagation stock) sau numitele plantaţii mamă Bază furnizoare de ramuri altoi sau portaltoi. Acest proces durează 4-6 ani, timp în care se efectuează numeroase teste virotice costisitoare şi relativ mult personal calificat.
Aceste activităţi ar trebui să revină în sarcina centrelor de premultiplicare şi conservare, care să furnizeze ramuri altoi şi portaltoi pepinieriştilor, aşa cum există în Franţa, Italia, Olanda, etc.

SCDP Bistriţa produce material conform standardelor OEPP
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, începând cu anul 2004 a avut în vedere realizarea unor proiecte de cercetare care, pe termen mediu, să creeze premisele pentru ca unitatea să implementeze standardele OEPP în domeniul producerii materialului fructifer din categoriile biologice superioare la specia prun. Staţiunea dispune de un laborator de virusologie performant, care să permită implementarea la standarde internaţionale atât a tehnicilor de diagnostic serologic (DAS/DASI-ELISA), cât şi molecular pentru virusuri (IC/-RT-PCR) şi fitoplasme (Nested PCR). În prezent, Laboratorul de Virusologie de la SCDP Bistriţa este singurul din reţeaua cercetării pomicole româneşti care are implementate atât tehnicile serologice, cât şi pe cele moleculare de diagnostic şi diferenţiere a virusurilor şi fitoplasmelor.

Ioan ZAGRAI
Luminiţa ZAGRAI
SCDP Bistriţa

 

CERCETĂM ÎN ŢARĂ SAU CONTINUĂM SĂ IMPORTĂM?
Alinierea nu doar teoretică, ci şi practică a României la standardele europene nu mai poate fi amânată, deoarece obţinerea materialului de înmulţire liber de virusuri, conservarea şi utilizarea lui în producerea pe scară largă a pomilor certificaţi, reprezintă o necesitate obiectivă, mai ales datorită decalajului dintre nivelul performanţelor în domeniu ale României faţă de majoritatea ţărilor UE. Dar cu atât mai mult cu cât ţara noastră reprezintă un focar endemic al celui mai periculos patogen viral de carantină al speciilor pomicole sâmburoase, denumit Plum pox care provoacă boala denumită Sharka sau vărsatul prunului.
Este clar că pentru obţinerea materialului săditor din categoriile biologice superioare, liber de virusuri, este necesar să fie elaborate strategii coerente, să existe finanţare adecvată şi o conlucrare a autorităţilor cu puţinii cercetători care încă mai activează în acest domeniu complex. Important pentru reuşita si realizarea produsului final, “pomii certificaţi” cu status “virus free”, este şi colaborarea cu pepinieriştii care sunt implicaţi în producerea unui astfel de material. Oare se doreşte cu adevărat realizarea acestor lucruri sau rămânem la mâna importatorilor?



PREMIERĂ NAŢIONALĂ LA SCDP BISTRIŢA
Un doilea obiectiv la SCDP Bistriţa, realizat în perioada 2008 -2013, a vizat implementarea standardelor OEPP şi a legislaţiei naţionale privind obţinerea materialului din categoriile biologice superioare, liber de virusuri, la specia prun, specie care se confruntă cu cele mai mari probleme fitovirotice. A fost parcursă integral schema de certificare OEPP PM 4/30(1), reuşindu-se certificarea la categoria Prebază şi, ulterior, Bază a 21 soiuri de prun - Iulia, Matilda, Geta, Zamfira, Ivan, Dani, Doina, Romaner, Elena, Jubileu 50, Flora, Renclod d’Althan, Stanley, Anna Spath Carpatin, Delia, Centenar, Minerva, Gras ameliorat, Agent, Andreea, majoritatea soiuri autohtone. Materialul Prebază obţinut este, în prezent, prezervat în biodepozitarul central al SCDP Bistriţa (foto) şi constituie precursor pentru producerea de material Bază necesar înfiinţării de plantaţii mamă de ramuri altoi. O parte din materialul Bază a fost utilizat pentru înfiinţarea primei plantaţii mamă Bază sub protecţie de vectori din România, iar o altă parte pentru înfiinţarea unei plantaţii mamă Bază în câmp deschis, cu distanţe de izolare corespunzătoare. Acest material cu status “virus free” este unic la nivel naţional.
De ce numai la prun? Pentru că numai pentru atât am avut finanţare.
Prin experienţa şi laboratorul existent putem să trecem la extinderea activităţii de obţinere a materialului din categoriile biologice superioare la speciile măr si cireş. Pentru a extinde şi finaliza munca începută este însă nevoie de finanţare adecvată, nu de „firimituri”. În caz contrar, rezultatele obţinute din munca anterioară vor putea fi folosite la o scară foarte redusă şi, putem asista chiar la o degradare a situaţiei, rămânând astfel tributari importurilor de material săditor, lucru care, evident, nu este de dorit.


Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 314 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?