Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În „fabrica” de livezi

Publicat: 23 ianuarie 2013 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În comuna gălăţeană Lieşti, pe o palmă de teren de aproape două hectare, e amenajată pepiniera pomicolă a inginerei Dragostina Brăilescu, un specialist care a lucrat ani buni în cercetarea pomicolă la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Focşani

Click pe poza pentru galerie!

„Sunt unul dintre marii producători de material săditor din zonă pentru toate speciile pomicole. Vin fermieri de pe întreg cuprinsul ţării să cumpere pomi fructiferi de la Lieşti”, ne-a asigurat specialista.

 

Pepiniera a produs milioane de pomi

De la înfiinţare şi până la ora actuală, „fabrica de livezi” de la Lieşti a produs milioane de pomi fructiferi. Cu materialul săditor crescut şi îngrijit în pepinieră s-au înfiinţat livezi întinse pe sute de hectare în toată ţara. Pomişorii altoiţi de la Lieşti sunt apreciaţi de întreprinzători agricoli din Baia Mare, Botoşani, Suceava, Tulcea, Sălaj şi, bineînţeles, Galaţi. Un fermier din judeţul Mehedinţi, după ce a cumpărat materialul săditor, a solicitat şi plantarea pomilor.

Astfel, timp de câteva zile, echipa condusă de inginera Dragostina Brăilescu s-a deplasat la pomicultor pentru a înfiinţa o livadă cu meri pe o suprafaţă de 10 ha. Nu cu mult timp în urmă, o altă plantaţie pomicolă de câteva hectare s-a înrădăcinat într-o localitate din judeţul Timiş. A fost urmată de o alta în Sălaj - întinsă pe 40 ha. În judeţul Tulcea, în urmă cu câţiva ani, au fost plantate trei livezi, dintre care două la Isaccea, exploataţii pomicole ce însumează fix 808 ha.

 

Vânzările s-au cam subţiat

În pepiniera de la Lieşti, pe fiecare ciclu de producţie se altoiesc peste 100 mii de puieţi din toate speciile. „Mi-am format trei fete care au deprins acest meşteşug. Ioana Baranga, Elisabeta Andrei şi Gheorghiţa Rotaru lucrează într-o zi între 1.000 şi 1.200 de pomi; una curăţă pomul, cealaltă altoieşte şi a treia leagă”.

În şcoala de pomi a pepenierei se află soiuri bine aclimatizate, precum: măr - Idared, Florina, Starkrimson; piersic -  Redhaven, Cardinal, Superba de toamnă; prun - Diana sau Stanley; cireş - Stella; vişin Rivan; gutui Bereschi şi coacăz.

Câmpul şcolii de pomi se încadrează într-un asolament realizat pe un ciclu de 6-8 ani. Pentru vânzare, anual este pregătită o suprafaţă de vreo 70 ari.
Pomişorii sunt viguroşi şi sănătoşi cu coroana formată, iar cei pentru vânzare au ataşate etichete cu toate informaţiile necesare, fiind însoţiţi de certificate de calitate.

La cumpărare, clienţii primesc consultanţă de specialitate despre operaţiunile de plantare, schemele şi substanţele de stropire, despre lucrările de întreţinere.

După aprecierea fermierei, în toamnă, activitatea a fost ceva mai slabă comparativ cu anii anteriori. Nu s-au vândut prea mulţi pomi fructiferi. Pe semne, criza economică se face simţită şi pe această piaţă. Materialul săditor s-a vândut cu 13 lei bucata.


O clonă de zarzăr excelentă 

În pepinieră se cultivă aproape toate speciile de pomi fructiferi care sunt la mare căutare printre livădari. În pepiniera de la Lieşti, ”tinerele vlăstare” sunt certificate fito-sanitar, fiecare generaţie de pomişori e liberă de viroze, iar materialul biologic are un indice de prindere de aproape sută la sută, aşa cum cer normele tehnologice. „Am cumpărători pentru toate speciile; n-am pus nişte soiuri doar ca să mă aflu în treabă.

Am pus ramurile altoi care mi-au plăcut şi de la care aveam ramură ca să pun ochiul. Nu mă trezesc luând o ramură de la nu ştiu cine, care poate n-a stropit. În ceea ce priveşte portaltoiul, am nişte clone foarte bune. Spre exemplu, am o clonă foarte bună de zarzăr. Am tatonat, am cercetat an de an şi am văzut ce merge mai bine. Pentru altoirea cireşului folosesc mahaleb - vişin turcesc, care se pretează, are afinitate şi dispune de alte particularităţi. La cais folosesc doar zarzări”, ne explică Dragostina Brăilescu.

 

Un cais altoit pe clona de zarzăr

În pepinieră se cultivă numai soiuri ameliorate şi adaptate la condiţiile zonei, cu altoi de la pomi care au fost aclimatizaţi în România. „Am ameliorat la noi N.J.A. 19 - un soi de cais de origine americană. Pomul este de vigoare medie spre mare, cu aspectul coroanei pletos datorită creşterilor anuale foarte lungi.

L-am altoit pe clona de zarzăr pe care o am. Are o afinitate extraordinară, o vigoare, o putere şi o rezistenţă la ger şi la monilioză deosebite”, ne-a declarat Dragostina Brăilescu.

În continuare, specialista ne-a explicat câteva caracteristici ale soiului: „Are o înflorire timpurie foarte abundentă, înfloreşte în etape, deci chiar dacă pică o brumă, noi tot mâncăm fructe de la acest cais, pentru că înfloreşte şi după brumă. Coacerea începe cu a doua decadă a lunii iulie, fiind tot eşalonată timp de aproape o lună. Rodirea este combinată, având toate tipurile de ramuri: scurte, lungi, buchete.

Fructele sunt tari, rezistente la transport, cu pulpă portocalie şi cu un colorit foarte frumos, galben-portocaliu caisat, iar gustul e aromat. Rezistenţa la monilioze explică producţiile mari”.
Producţia medie este de 30-35 t/ha, în timp ce pomii fructiferi din categoria sâmburoaselor, în general, dau o recoltă medie de aproximativ 20 t/ha.

 

„Livada de vişini”, în variantă britanică

Mult succes a avut cu soiul autohton de vişin Ilva. „L-am pus pe portaltoi de mahaleb, de fapt pe varietatea Mahaleb 12, care îi dă putere şi rezistenţă la monilioză, la ger şi la secetă. De asemenea, soiul este semiprecoce, productiv, autofertil şi contează foarte mult că nu trebuie să le mai pui polenizatorul. Raportul zahăr/aciditate e în favoarea zahărului. Coacerea este relativ timpurie, fructele sunt mijlocii (peste 5 g) şi sunt căutate de toată lumea”, spune Dragostina.

În urmă cu câţiva ani a avut o cerere de livrare pentru 6.000 de vişini din partea unui fermier din Marea Britanie, comandă onorată. La această dată, tânăra livadă este intrată pe rod. Nu cu mult timp în urmă, Dragostina a primit un telefon de mulţumire din partea beneficiarilor pentru faptul că pomii din pepiniera de la Lieşti au întrecut aşteptările. Pomicultorul britanic a suplimentat comanda cu încă 500 de puieţi de vişin.

 

Pepiniera va renaşte la primăvară

La începutul lunii decembrie, îngheţul la sol a făcut ca activitatea din pepiniera de la Lieşti să intre în repaus. Ca şi valorosul material săditor. Prin grija celor ce lucrează la „uzina vie”, pomişorii au rămas stratificaţi în şanţuri cu adâncimea de până la 60 cm. Astfel, au fost puşi la adăpost, feriţi de gerurile acestei ierni. În iarna trecută, când pepiniera a fost sub nămeţi, pomişorii s-au comportat bine.
În primăvară, „fabrica de livezi” de la Lieşti va renaşte într-un nou ciclu de producţie, livrare şi plantare.

 

Omul se uită la pom ca la Dumnezeu

Inginera Dragostina Brăilescu a lucrat aproape patru decenii în staţiunea de cercetare şi ştie cel mai bine cum să preţuiască un pom: „Este o mare responsabilitate să faci un pom şi să-l vinzi unui om. Un cumpărător care a luat un pom - doi se uită la ei ca la Dumnezeu, îl îngrijeşte cu sfinţenie, ca să vadă ce fructe îi dă!”


Când impostura are... etichetă

Pe piaţa pomilor există impostură, mai ales din partea unora care se dau drept pepinierişti. Pe aceştia nu-i interesează autenticitatea pomului; dacă este sălbatic, aşa-l vinde.: „Vin basarabenii în piaţă cu trei lulele, trei surcele... Au prins la noi, în România, pe unde au apucat, o jumătate de hectar; fac acolo o semănătură ca să poată primi eticheta. După aceea aduc de la ruşi pe vrute şi pe nevrute pomi care nu sunt autentici şi pe care-i livrează.

De regulă, procedează astfel: cumpără de la mine 100-200 de pomi, ca să le pun etichetă, şi pe urmă, cu eticheta mea, se plimbă prin ţară, prin târguri şi vând pomii. Îmi pare foarte rău că, în general, în ţară la noi nu se dă prea mare importanţă celor care produc şi îşi respectă nobila profesie de pomicultor”, ne spune, cu regret, Dragostina Brăilescu.

Vizualizat: 1720 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Va multumesc
|
04. 07, 2013. Sunday 18:18
Buna Ziua,va multumesc Doamna pt ca existati continuati asa si poate pe viitor vom scapa de toti samsarii si horticultorii facuti la strigatul Foamei,sa fiti desteapta si fara frica eu va pup FANICA
1.
Pretul pomilor!
|
03. 15, 2013. Friday 09:15
Stimata dna Dragostina Brailescu nu este de mirare ca vanzarile la pepiniera dvs au fost slabe in toamna dar, imi pare rau sa va spun ca pretul de vanzare al pomilor dvs este foarte mare! 13 lei pentru un pomisor este mult prea mult avand in vedere ca in "patria pepinierelor pomicole" - zona Aiud-Ciumbrud jud. Alba un pomisor certificat, din campul II are un pret cuprins intre 6-8 lei /buc! Si mai este si chestia asta cu "liber de virusi si viroze"! Cum garantati dvs ca acesti pomi sunt liberi de viroze sau virus free? Asta este o poveste de adormit copii si nimeni nu poate certifica ca acel pom nu se usuca dupa 1 an de la plantare datorita virozelor sau virusilor de la altoire!
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?