Horticultura românească este un fel de rudă săracă a agriculturii?!

Din import, căci deşi avem condiţii să cultivăm sute de specii de legume, pomi şi arbuşti fructiferi şi soiuri de viţă de vie, se pare că este mai profitabil să cumpărăm de afară, inclusiv vin, în timp ce staţiunile noastre vini-viticole nu-şi pot vinde vinurile, vinuri de origine controlată, cu indicaţie geografică, poate dintre cele mai bune, mai curate şi mai sănătoase de pe piaţă! La fel şi cu merele. Dacă zilnic consumăm câteva specii de legume, nu tot românul îşi permite zilnic un pahar de vin bun şi nu toţi copii primesc măcar un măr pe zi! Importăm din orice colţ al lumii, de pe orice continent. Şi curios, criza energetică se pare că nu a afectat acest sector. Dacă ar fi să-l parafrazez pe Shakespeare, citându-l pe Hamlet, aş spune că ”ceva este putred în România”! Şi nu atât în buna noastră ţară cât în parlament şi în guvern unde s-au adunat mai toţi răii şi urâţii!

Cum este posibil, ca în MADR să nu avem un DEPARTAMENT al HORTICULTURII, deşi atât eu cât şi alţi buni colegi, unii directori ai institutelor de profil sau conducători de organizaţii profesionale (regretatul Aurel Tănase, Ion Păunel, Gheoghe Vlad), am propus de nenumărate ori? Un astfel de departament ar fi dat altă greutate acestui domeniu, dar şi mai important decât acest lucru, ar fi ajutat ministerul să evite multe erori şi greşeli (vezi de exemplu PNS, programul TOMATA, diferite OG-uri, cum a fost de ex. cel cu închiderea pieţelor, ş.a.), care au scos în evidenţă faptul că nu de puţine ori ministeriabilii noştri sunt rupţi de realitate! Nu toţi, dar cei mai mulţi. Din specialişti, deşi mulţi sunt doctori în ştiinţe (?), s-au transformat pur şi simplu în funcţionari. Horticultura este o ŞTIINŢĂ, nu este la îndemâna oricui, este cred eu, fără a minimaliza importanţa celorlalte domenii agricole, mecanica fină a agriculturii. Un departament al horticulturii ar avea altă forţă, mai ales dacă şeful acestuia ar avea gradul de ministru secretar de stat! Şi dacă organigrama nu prevede acest lucru, să fie schimbată că doar tot noi am făcut-o!

Şi pentru că am vorbit de erori, cine răspunde de greşelile făcute? NIMENI! Nu de puţine ori am auzit afirmaţia că documentele ”pritocite” de ministeriabili şi lansate în media, au fost dezbătute de publicul interesat, de organizaţiile de profil. Am fost la astfel de discuţii. Formalism total. Gen, ”hai că am făcut-o şi p-asta, să trecem mai departe”.

Mă gândesc că poate este necesară o reorganizare a întregului minister. Dacă nu cumva e prea târziu! Să fie aduşi oameni tineri, cu viziune şi neaserviţi unora sau altora dintre partide. Oameni cinstiţi, neşantajabili, cu o gândire liberă, responsabili , cu dragoste faţă de această ţară şi acest sărman popor. Mă gândesc cu teamă la ”bănetul” ce vine de la Comisia Europeană, aproape 16 miliarde € pentru PNS şi cca. 4 miliarde pentru PNDR. Cum vor fi cheltuiţi, cui vor fi alocaţi, cine va beneficia, criterii, priorităţi, etc., chiar dacă planurile sunt făcute. Cine va răspunde de finalitatea  investiţiilor planificate? Ca de obicei, cum am mai spus, probabil nimeni! Ne vor aiuri cu hârtii. Hârtii fără valoare. Aşa stând lucrurile, degeaba am angaja un pistolar precum Clint Eastwood sau pe cei 7 magnifici conduşi de Yul Brynner. Şi Vlad Ţepeş la care a apelat poetul nostru nepereche, Mihail Eminescu, ar fi anacronic, deşi … . Căci important ar fi să găsim alţi oameni, decenţi, cu bun simţ, educaţi, de valoare şi responsabili. Că de răi şi de urâţi sunt sătul. Oameni cu adevărat BUNI! Şi eu cred că există. Dacă m-aş referi numai la horticultură aş menţiona pe Mihail Coman – directorul general al Institutului de Pomicultură, Marian Ion – directorul general al Institutului de Viticultură, Costel Vînătoru – directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, plante Aromatice şi Medicinale, directorii de Staţiuni de Cercetare – Viorel Oltenacu, Liliana Tomoioagă, Marian Brezeanu, Daniel Comănescu, Ioan Zagrai, Aurora Ranca, Doina Damian şi alţii. Alături de cei menţionaţi, din sectorul de cercetare, BUNI mai sunt, nu mulţi dar sunt şi în Universităţile noastre de profil din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Timişoara, Cluj. Aceşti oameni buni ar putea fi folosiţi în adevăratul sens al cuvântului, în planificare, în formularea deciziilor, în adoptarea celor mai bune şi corecte soluţii. Un DEPARTAMENT al HORTICULTURII  este absolut necesar. Să ne amintim că horticultura este poate cea mai importantă sursă de antioxidanţi naturali care luptă cu radicalii liberi, reduc stresul oxidativ şi încetinesc procesul de îmbătrânire. Dar consumul de antioxidanti aduce şi multe alte beneficii pentru organism: reglează nivelul colesterolului, protejează sistemul nervos şi vederea, întăreşte sistemul imunitar, previne bolile degenerative şi bolile cardiovasculare, ajută în tratamentul cancerului ş.a. Iată care sunt cele mai bogate surse naturale de antioxidanţi … horticoli: ceapa, usturoiul, morcovii, ardeiul roşu, ardeiul galben, roşiile, vinetele, cartofii, fasolea roşie, anghinarea, spanacul, broccoli, pătrunjelul, uleiurile vegetale, vinul rosu, ceaiul verde, nucile, alunele, portocalele, lămâia, kiwi, mango, socul, căpşunile, fructele de pădure, pepenele roşu, strugurii, caisele, ţuica de prune şi multe alte specii noi care vor veni în viitor, pe măsură ce factorii climatici se schimbă, produse care vor îmbogăţi diversificarea ofertei acestui, pe cât de complex pe atât de fascinant domeniu, HORTICULTURA!

Nu se poate ca acest film să se termine prost, deşi suntem în România şi nu în America, două ţări în care … orice este posibil.  Sunt sigur de asta. De ce nu sunt sigur este când se va întâmpla? Mi-e teamă că eu nu voi mai trăi momentul. Dar dacă vor prinde schimbarea copii, nepoţii şi strănepoţii mei, tot va fi bine!

Dr. hort. chim. Victor Ioan Lăcătuş

Membru titular ASAS, Preşedinte HORTINTEGRA

Preşedinte de Onoare al Coop. Agr. ”LEGUME de VIDRA”