Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

GRINDINA a făcut PAGUBE în podgoria Dealu Mare

Publicat: 28 iunie 2019 - 14:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui mai, s-au înregistrat ploi cu caracter torenţial, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi căderi masive de grindină în majoritatea arealelor viticole din România. În podgoria Dealu Mare, grindina a făcut pagube pe 6200 hectare.

În plantaţiile din celelalte regiuni, vremea rea nu a afectat creşterea vegetativă a lăstarilor, însă în viile de la Dealu Mare (judeţele Prahova şi Buzău) grindina a distrus lăstarii principali şi, implict producţia, diferenţiat, în funcţie de amplasarea plantaţiilor şi de pornirea în vegetaţie a soiurilor vinifere.

Vie afectata_b

La începutul lunii mai, o echipă formată din specialişti de la Inspecţia Vitivinicolă din cadrul DAJ Prahova, directorii DAJ Prahova şi ICDVV Valea Călugărească s-a deplasat în zona afectată de grindină, începând cu Valea Călugărească şi până la Gura Vadului, la limita cu judeţul Buzău. Au evaluat aproximativ 3.200 de hectare, cu gradul de afectare între 50 şi 90%.
Plantaţiile viticole aferente centrului viticol Valea Călugărească (comuna Bucov) sunt distruse într-o măsură mai mică (10%-20%), însă nu acelaşi lucru se poate spune despre centrul viticol Urlaţi-Ceptura.

Soiurile cu dezmugurire timpurie sunt cele mai afectate
„În funcţie de momentul dezmuguririi, mai afectate sunt plantaţiile cultivate cu soiuri cu dezmugurire timpurie: Fetească neagră, Fetească regală, Fetească albă, la care lăstarii aveau între 15 şi 30 cm lungime. Cel mai puţin afectate sunt soiurile cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Pinot noir), la care lăstarii sunt în diferite faze de dezvoltare, de la stadiul de mugure de iarnă în stare de vată (BBCH 05), la stadiul de prima frunză vizibilă (BBCH 11).
În plantaţiile viticole, în colecţiile ampelografice, în poligoanele experimentale şi în loturile demonstrative ale ICDVV Valea Călugărească, gradul de afectare este cuprins între 20% în plantaţiile amplasate la baza pantei şi în prima treime a pantei şi creşte până la 60% în plantaţiile amplasate în treimea superioară a pantei şi pe platou”, a declarat Marian Ion, directorul general al ICDVV Valea Călugărească.

Pierdere parţială a producţiei de struguri
Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Buzău au evaluat pagubele produse în podgoria Dealu Mare, suprafaţa calamitată fiind de 3.000 hectare, în centrele viticole Breaza, Pietroasa şi Zoreşti, cu gradul de afectare între 15 şi 80%.
La SCDVV Pietroasa, proporţia distrugerilor este între 30 şi 50%, cele mai păgubite fiind soiurile Tămâioasă românească, Fetească regală şi Busuioacă de Bohotin. Distrugerile constau în ruperea totală sau parţială a lăstarilor şi a inflorescenţelor, fără să fie atins şi lemnul anual. „Apreciem că distrugerile sunt mari asupra organelor vegetative şi generative ale viţei-de-vie, dar cu pierderea parţială a producţiei de struguri din anul în curs şi cu posibilitatea de a se reface în timp scurt aparatul foliar, care va permite diferenţierea normală a mugurilor de rod pentru anul următor. De asemenea, evaluarea finală a pagubelor produse de grindină se face la începutul campaniei de recoltare a strugurilor”, constata comisia de evaluare.
Pe fondul rezervei de apă înmagazinată în toate plantaţiile viticole afectate şi al temperaturilor mari care se vor înregistra, din complexul mugural vor porni lăstari a căror creştere va fi intensă. Întrucât grindina a survenit în prima parte a perioadei de vegetaţie, butucii se refac relativ uşor, ca şi aparatul foliar. La majoritatea soiurilor dezmugurirea nu a fost uniformă, existând între 1 şi 4 ochi (muguri) neporniţi, în special la baza cepilor sau a coardelor.
În cazul plantaţiilor afectate în proporţie de 90% se poate obţine atât aparat foliar suficient pentru efectuarea normală a tăierilor de rodire în anul următor, precum şi o cantitate de struguri de 10-30% din producţia planificată.

 Marian Ion_b

Marian Ion: „Starea de vegetaţie a plantaţiilor viticole la acest moment este bună în majoritatea arealelor viticole, cu excepţia unei suprafeţe de aproximativ 6.200 de hectare din podgoria Dealu Mare, unde se estimează pierderi de producţie cauzate de căderile masive de grindină cuprinse între 10 şi 90%. O situaţie aparte o prezintă centrul viticol Urlaţi-Ceptura, unde pierderile sunt şi de 90%”.
La întâlnirile cercetătorilor cu viticultorii au fost stabilite scheme de tratament pentru protecţia plantaţiilor de vie afectate, măsuri adaptate pentru fiecare caz în parte, în funcţie şi de achiziţiile de substanţe de combatere deja efectuate de către producătorii de struguri.


MĂSURI AGROTEHNICE PENTRU REFACEREA VIILOR
Marian Ion a prezentat câteva dintre măsurile agrotehnice pentru refacerea viilor afectate de căderile de grindină. În primul rând s-a referit la aplicarea tratamentelor anticriptogamice. În scopul cicatrizării rănilor produse şi refacerii capacităţii de producţie a acestor plantaţii, se va efectua un tratament fitosanitar cu fungicide pe bază de cupru (Cu din oxicloura de cupru 40%, Cu metalic din hidroxid de cupru 25%) în doză de 2,5 kg/ha. Rezultate bune se obţin şi cu fungicide de contact pe bază de folpet, captan, dichlofluanid, mancozeb, în doză de 2 kg/ha. În zonele în care făinarea viţei-de-vie produce atacuri în fiecare an, se va aplica şi un fungicid de contact pe bază de sulf, în doză de 3 kg/ha.
Apoi, se recomandă o fertilizare foliară pentru refacerea aparatului vegetativ şi generativ al butucului, cu fertilizanţi care au în compoziţie macroelemente (NPK), cât şi microelemente, în special bor.
O altă recomandare este aplicarea de lucrări „în verde” pentru refacerea capacităţii vegetative şi productive a butucilor, în cazul în care aparatul vegetativ este afectat mai mult de 75%. În acest sens, tăierile vor urmări ca lăstarii să se scurteze în „cepi erbacei” de 2-3 ochi, apoi cei emişi din cepii erbacei se vor ciupi când ajung la 20-30 cm, pentru a grăbi maturarea lemnului şi procesul de diferenţiere a mugurilor de rod.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 217 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?