Fort Knox-ul viticulturii românești. Un Institut renăscut din ruină

Am avut însă bucuria să descopăr altceva. Și îi rog, mai ales pe acei sceptici care nu cred că oamenii competenți și hotărâți pot reuși chiar și când totul pare pierdut, să citească acest articol.

Mărturisesc, dintru început, că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Viticultură Ștefănești - Argeș nu-mi este un loc străin. În urmă cu aproximativ patru ani am mai scris despre el. Atunci am scris având în gură un gust de cenușă și convingerea tristă că nu peste mult timp voi afla despre dispariția sa...

Soarta îi părea pecetluită!

Pe scurt, Institutul era îngropat în datorii. Activitatea științifică era drastic redusă, iar cercetătorii își primeau salariile cu întârziere. Cât despre producția de vin, linia automată de îmbuteliere fusese vândută pentru a plăti parte din datorii. Mai funcționa doar o linie manuală, iar vinificația se făcea în niște cazane vechi. În sediul central nu mai exista acces din șoseaua principală, căci terenul cu poarta și aleea de acces fusese retrocedat.

Pe scurt, soarta Institutului părea pecetluită: vânzarea pe bucăți pentru plata datoriilor. Soartă pe care au avut și alte stațiuni de cercetare din agricultura românească...

În 4 ani s-au rezolvat toate!

De curând am aflat că la Ștefănești lucrurile s-au reașezat și stațiunea a renăscut. Parcă nu prea îmi venea să cred, deși mi-o doream. M-am dus la fața locului și am trăit bucuria de a vedea că lucrurile sunt mult mai bune decât ar fi putut visa cineva în urmă cu patru ani.

Nu numai că problema datoriilor a fost rezolvată, dar cercetarea științifică a fost relansată, producția de vinuri regândită și, simbolic, terenul de la poartă s-a întors la INCDBH Ștefănești, fiind cumpărat de la fostul proprietar. Într-un cuvânt, soarta a fost întoarsă!

Problemele nu s-au sfiit de o istorie de 60 de ani!

Cum a fost posibilă această revenire, mi-a povestit Dorin Ioan Sumedrea, directorul Institutului: „Stațiunea de la Ștefănești are o istorie de peste 60 de ani. A fost înființată în 1959. În 60 de ani au fost numeroase transformări. Se acumulase un patrimoniu și o experiență uriașă. Aci s-au desfășurat cercetări de horticultură, de pajiști, de zootehnie, de pedologie. De aici s-au desprins la sfârșitul anilor 60 Institutul de Pomicultură de la Mărăcineni, Stațiunea de la Albota, ca și altele.  Cu atât mai mult asta te face să te cutremuri de situația în care se ajunsese acum câțiva ani!".

Datoriile şi subfinanţarea

În actuala structură, Institutul a fost înființat în 2004. Dorin Ioan Sumedrea a ajuns aici în ianuarie 2019, după 26 de ani de pomicultură, dintre care 13 ca director științific în pomicultură.

"Mi-a fost foarte greu să mă despart de acest domeniu, dar m-a convins hotărârea unor oameni, care indiferent de culoarea lor politică, au înțeles să lucreze împreună ca să rezolve problema acestei instituții. Principala sursă a grelelor datorii financiare, nu numai aici, ci și în alte unități, a constituit-o subfinanțarea cercetării agricole. Ca să-și acopere cheltuielile de funcționare, institutele nu-și mai plăteau datoriile către bugetul de stat, acumulând sume mari, la care se adăugau penalități. Datoriile înseamnă pentru un institut că nu mai este eligibil pentru proiecte de cercetare, mai ales internaționale sau din fonduri europene. De aici vine dezastrul! Concret, la noi, datoriile se ridicau la aproximativ 6 milioane lei, față de un buget anual de patru milioane”.

Citiţi articolul integral în Revista FERMA, ediţia 15-31 MAI 2022 şi vedeţi cum a renăscut Institutul şi ce se întâmplă acum acolo!

Abonează-te urmând link-ul sau sunând la nr. de telefon 0256.213.328 (luni-vineri între orele 8-16): https://www.revista-ferma.ro/abonamente

Cumpără revista online: https://issuu.com/revistaferma/docs/revista_ferma_nr._9_15-31_mai_2022

În termeni de tezaur, putem echivala fitotronul de la Ștefănești cu un Fort Knox al viticulturii românești!

DE SEZON ÎN VITICULTURĂ!

Urmează o perioadă vulnerabilă pentru plantaţiile viticole, întrucât în mai - iunie se manifestă din plin presiunea bolilor şi a dăunătorilor, dar se derulează şi fenofazele în care aportul de microelemente este esenţial.

Vezi care sunt primele tratamente la viţa de vie efectuate în verde!

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV