Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma din „centrul geometric” al judeţului Galaţi

Publicat: 21 noiembrie 2017 - 01:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La câţiva kilometri depărtare de Cuca, o aşezare răzeşească din vremea lui Petru Rareş, situată în „centrul geometric” al judeţului Galaţi, s-a „întrupat”, cu destulă osârdie, ferma lui Alexandru Vlad. 

Iniţial intenţia agricultorului a fost clară: să-şi ţină copiii lângă el, la vatra strămoşească.

Acum mica fermă a familiei Vlad se întinde pe 12 hectare de teren. Unitatea de producţie agricolă are în structură două hectare de vie cu struguri de masă, în anul patru, jumătate de hectar de mur, suprafaţă plantată în urmă cu trei ani, 4,3 hectare cu pepeni verzi, din care unul cu pepene galben, precum şi tomate de câmp, fasole de grădină şi o lucernieră întinsă pe trei hectare. În acest an, Alexandru Vlad a plantat încă 30 de ari cu mur şi va continua lucrarea de extindere a culturii în primăvara viitoare. Fermierul gălăţean şi-a produs singur materialul săditor, pentru că - spune el - murul este un arbust fructifer destul de profitabil. 

Ferma lui Alexandru VladClick pe poza pentru galerie!
La început, avusese cultura mare, dar schimbând structura de producţie, trecând la culturile horticole, a trebuit să schimbe şi sistema de maşini şi utilaje agricole. Astfel, că a achiziţionat utilaje specializate horticulturii: tractor, atomizor, prăşitoare, scarificator, plug, toate italieneşti, noi şi performante, nu la mâna a doua. Au costat o grămadă de bani!

„Reconversia” la producerea strugurilor şi a murelor
Afacerea de familie a început mai demult. „De mic copil, ajutam părinţii să lucreze la câmp. La noi este o zonă recunoscută pentru cultivarea cepei şi a legumelor de câmp. După Revoluţie am continuat să punem arpagic, cartofi, aveam legume şi pepeni în apropierea comunei. Am avut şi cultura mare. Pe urmă, ne-am gândit să facem «reconversia» la afacerea asta cu strugurii de masă şi cu murele. Pot să vă spun că murele au mers neaşteptat de bine la vânzare. Am început cu trufandaua la 12 lei kilogramul, apoi am scăzut preţul la 10 lei până le-am terminat. Am recoltat câteva tone de fructe proaspete”, ne-a declarat Alexandru Vlad.

Butaşi de mur produşi pentru vânzare
Afacerea cu arbuşti fructiferi - mur - nu a mers strălucit de la început. „În plantaţie, avem circa 40 la sută butaşi de anul doi, pentru că în primul an a fost o secetă cumplită şi nu ni s-au prins toţi cei 1.200 plantaţi. I-am luat de la un producător din Dragomireşti - Dâmboviţa. Dar acum noi ne facem singuri materialul săditor, başca am produs butaşi şi pentru vânzare”, a susţinut Florin Vlad, cel care încet-încet a preluat o parte dintre atribuţiile afacerii de familie.

Vie pusă la pământ de intemperiile vremii
Tânărul fermier a continuat precizând că anul acesta a avut de tras cu via. Mai întâi au fost mari probleme cu îngheţul din 20 aprilie, atunci când a căzut „zăpada mieilor” şi stratul de omăt avea grosimea de 80 centimetri. Plantaţia de vie era înmugurită (un centimetru lungime aveau mugurii) şi timp de vreo două nopţi temperaturile au fost cu minus. Viţa-de-vie nu a rezistat şi jumătate din mugurii de rod au pierit. Parte din producţie a fost distrusă, calamitată. Ceea ce a rămas s-a dezvoltat bine, a avut asigurată hrană din belşug şi tratamentele fitosanitare aplicate la timp.
„Apoi, în luna iulie, a fost o furtună groaznică, de am crezut că-mi pune toată via la pământ. Ne-a trântit vreo şase rânduri de vie cu tot cu şpalieri. A dat Dumnezeu de am trecut şi peste încercarea asta. Nu te joci cu strugurii, ai muncit un an şi poţi să-i pierzi într-o singură zi! Acum vând poama cu 4 lei kilogramul”, ne-a declarat uşurat şi mulţumit Florin Vlad.
La drumul Cucii, în capătul dinspre răsărit al fermei, producătorul agricol a ridicat un chioşc unde să poată să-şi vândă produsele proaspăt culese din câmp. „Am vad bun, maşinile aflate în tranzit opresc la chioşc, lumea e mulţumită că ia marfă proaspătă şi sănătoasă! Lucrez aproape ecologic! Am restricţionat cât am putut utilizarea pesticidelor! Folosesc îngrăşăminte organice - produse de companiile recunoscute în piaţă - care stimulează creşterea şi dezvoltarea plantelor de cultură”, a ţinut să sublinieze producătorul agricol gălăţean.

Pepenii... fierţi, o reţetă nouă de fertilizarea solului!
Cu pepenii, situaţia a ieşit din... pepeni! Recoltă s-a făcut multă tare, nu-i vorbă! Fermierul poate spune că a fost „anul pepenilor”, nicicând nu a mai fost aşa bogăţie de harbuji. În schimb, arşiţa verii, mai ales pârjolul din iulie, i-a fiert pe câmp. Acum o parte dintre ei îngraşă... pământul! Pentru restul producţiei, valorificată la piaţă, preţul a fost destul de slăbuţ!

Porumbul asigură hrana propriei ferme de porci
Familia Vlad cultivă şi porumb pe câteva hectare. „E destul de bună cultura; porumbul a crescut frumos, obţinem mai bine de şase tone de boabe la hectar. O parte din recoltă o dăm la porci! Aşa adăugăm plusvaloare recoltei din câmp. Creştem în gospodărie 35 de grăsuni pentru sacrificare. Anul trecut am avut aproape 50 de capete. Avem clienţii noştri fideli, cumpără de la noi tocmai pentru că le vindem la un preţ bun, dar le oferim şi carne de calitate. Sunt porci crescuţi în condiţii sanitar-veterinare foarte bune.
Surplusul de porumb îl vindem. Eu cred că va creşte valoarea păpuşoiului. Pe piaţa liberă, în târguri, oboare, preţul va trece de 70 bani pe kilogram. Una peste alta, spunem doar că anul a fost bunişor!”, a încheiat discuţia Florin Vlad, tânărul fermier din Cuca.


FLORIN VLAD, LA „PEDALA DE ACCELERAŢIE” A UNEI AFACERI PROFITABILE!
Fiica lui Alexandru Vlad, Violeta, a accesat Măsura de sprijin pentru instalarea tânărului fermier. Dosarul depus a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi, cu banii europeni primiţi, a început să cultive pepeni, tomate de câmp, fasole de grădină... Tânăra a absolvit şi a doua facultate şi masteratele aferente.
În schimb, băiatul său, Florin, a umblat o vreme pe... drumuri europene, ca şofer pe TIR. Cu banii agonisiţi şi-a dezvoltat apoi ferma. Acum, tânărul „a parcat” acasă şi s-a instalat la „volanul şi pedalele” businessului de familie.


Articol publicat in revista Ferma nr. 17 (200) (1-14 octombrie 2017)

Vizualizat: 1237 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?