Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Examenul vremii şi lecţiile primăverii 2017

Publicat: 25 mai 2017 - 16:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ultima decadă a lunii aprilie 2017 ne-a reamintit că agricultura se practică sub cerul liber, condiţiile climatice pot să se schimbe de la o zi la alta iar fermierii trebuie să fie permanent pregătiţi pentru orice, asumându-şi riscurile.

În zona Moldovei, pomicultorii au fost cei mai afectaţi de căderile abundente de precipitaţii, majoritatea sub formă de zăpadă (stratul ajungând şi la 40-60 cm) şi de vijelia instalată, încă din data de 19 aprilie, în zorii zilei temperatura coborând la -4oC, pomii fiind supuşi unei alarmante presiuni de brume târzii şi îngheţului de primăvară.

Flori îngheţateClick pe poza pentru galerie!

Bruma şi îngheţul post-ninsoare au “desăvârşit” dezastrul în livezi
”Practic, s-a repetat ceea ce s-a întâmplat în anii 1996 şi 2002. Activăm în condiţiile specifice climatului temperat-continental şi ne putem aştepta la aşa ceva. Isterizarea a apărut odată cu ninsorile - anormale pentru ultima decadă din aprilie, deşi semnalele pentru specialişti veniseră cu vreo două zile mai înainte. Deja din noaptea de 18 spre 19 aprilie, temperatura scăzuse la -2...-4oC. Atunci era necesar ca fermierii să acţioneze şi să ia măsurile de reducere a pierderilor. Din păcate, foarte puţini au ieşit în plantaţii în a treia şi a patra zi de Paşti”, explica Gelu Corneanu (foto), directorul SCDP Iaşi.
Riscurile legate de apariţia frigului, a ploilor abundente şi a zăpezii în perioada de înflorire a pomilor ţin de legarea incorectă sau chiar avortarea florilor. ”Înregistrându-se, însă, numai 48 de ore cu frig, precipitaţii şi viscol, problemele nu ar fi fost chiar atât de mari. Pagubele noastre cele mai mari au fost determinate de efectul de brumă şi de îngheţul din zorii zilei de 19 aprilie.
Avem suficient de multe de învăţat din această experienţă nefericită”, ne asigura specialistul ieşean. De exemplu: dacă micul gospodar care pe lângă casă îşi plantează pomi din mai multe specii, are asigurate cu 1-2oC în plus ca urmare a existenţei clădirilor din beton, a gardurilor şi a altor construcţii, în câmp situaţia este mult diferită.

Putem minimiza şi chiar preveni riscul climatic extrem
În livezile profesionale, activitatea trebuie să respecte regulile ştiinţei. “Între acestea, indiferent că vorbim despre un hectar cu livadă sau 50 ha de plantaţie pomicolă, se numără proiectul tehnic în care să fie notate clar cel puţin două aspecte esenţiale: pedologia solului - garanţia că speciile pomicole alese găsesc în structura solului elementele nutritive, pH-ul şi cantitatea de azot necesare dezvoltării - şi climatologia zonei, care ne arată, pe o perioadă medie de 20 de ani atât temperaturile multianuale, cât şi frecvenţa brumelor şi a îngheţurilor târzii de primăvară, în zona vizată pentru plantarea pomilor. Din păcate, de acest proiect tehnic se ţine cont din ce în ce mai puţin. Sau, uneori, proiectul se realizează pentru a umple dosarul şi nu pentru a-l urma/folosi/respecta practic întocmai”, atenţiona specialistul ieşean.
Alegerea soiurilor înainte de plantare trebuie să fie realizată pe baza verificării aclimatizării acestora. ”Auzim cu toţii că se aduc soiuri pomicole din alte zone climatice, în speranţa obţinerii unor rezultate mai bune în fermă. Din păcate, adesea, este vorba despre soiuri nu tocmai aclimatizate. Şi nu vorbim numai despre rezistenţa lor la temperaturi scăzute. Aclimatizarea înseamnă inclusiv testarea practică pe un număr mai mare de ani (7-10 ani), pe linia comportării în faţa factorilor specifici acestor pământuri şi acestor condiţii de climă, chiar şi în faţa brumelor târzii de primăvară şi a îngheţurilor din primăvară, care, aşa cum spuneam, pot veni o dată la 7-10-12 ani”, menţiona Gelu Corneanu.

Speciile şi soiurile care au învins vremea
Cât priveşte comportamentul pomilor în faţa intemperiilor din luna aprilie 2017, specialistul ieşean sublinia în mod deosebit faptul că, de exemplu, la cireş, soiurile româneşti au rezistat cu mult mai bine decât cele străine, raportarea făcându-se la acealeaşi condiţii climatice şi la acelaşi amplasament al pomilor.
După ”examenul vremii”, vine lecţia pregătirii pentru a acţiona rapid, în caz de nevoie, de a contracara efectele temperaturilor scăzute din perioade târzii. O sugestie este să nu risipească resturile vegetale, ci să le stocheze spre a putea fi utilizate în caz de nevoie, să îşi reamintească de acele brichete fumigene care se foloseau altădată sau să investească atât de mult cât pot în irigaţii, astfel încât să se poată folosi şi metoda irigării prin aspersiune.
Potrivit datelor din zona Moldovei, cel mai mult a avut de suferit cireşul, aflat în faza de floare, în zona de câmpie a bazinului Bârlad-Vaslui pierderile ajungând şi la sută la sută. Aceeaşi specie, cireş, în zona Cotnari, Iaşi, a prezentat un grad redus de afectare - doar din cauza zăpezii şi a viscolului. În zona Fălticeni-Suceava, specifică mărului, în afara unor soiuri aflate în faza de floare, pierderile au fost de aproximativ zece procente, majoritatea soiurilor fiind la faza de buton.
Indiferent de efectele pe care vremea rea le-a produs asupra livezilor, calendarul lucrărilor trebuie respectat, inclusiv în cazul pomilor de la care în anul 2017 nu se vor recolta fructe sau în cazul pomilor cu producţii mai mici din cauza îngheţului târziu din primăvara 2017. Aceasta, deoarece este vorba despre culturi multianuale, iar producţia anului 2018 trebuie pregătită încă de acum, prin respectarea strictă a tuturor verigilor tehnologice, de la tratamente, fertilizare, lucrări ale solului şi, cum se anunţă o nouă vară cu secetă, până la irigarea plantaţiilor pomicole.


PREŢURI MAI BINE PENTRU LIVĂDARI?
În încercarea de a previziona efectele pe piaţa fructelor, trebuie evidenţiat faptul că probabilitatea de a vorbi despre preţuri mai mari trebuie însoţită şi de realitatea că suntem într-o piaţă europeană comună, lipsită de bariere vamale, ceea ce se traduce prin posibilitatea completării ofertei de fructe din România cu produse din alte ţări. ”Strict pe zona de livrare a fructelor româneşti către cei care le preferă, eu întrevăd o creştere - chiar o dublare - a preţului la fructelor pentru consum. O creştere semnificativă a preţului preconizez că va fi şi la fructele pentru industrie. Să nu uităm că şi Germania, al doilea producător de mere din Europa, a avut mari probleme cu vremea în aceeaşi perioadă cu noi, când nu au făcut faţă la cele -6oC nici tunurile pe bază de gaz sau alte surse de combustibil pentru încălzirea livezilor. Şi în Polonia pomicultura a fost afectată, acolo temperatura scăzând până la -4oC. În aceste condiţii, prevăd o creştere sigură a preţului fructelor, în acest an”, preciza Gelu Corneanu, directorul SCDP Iaşi.

Gelu Corneanu
Gelu Corneanu: “Nu ne putem conduce după aspecte generale, nici măcar în ceea ce priveşte anunţurile legate de temperaturile anunţate de ANM. De ce? Fiindcă, inclusiv acestea sunt zonale. Dar, practic, chiar şi în aceeaşi fermă, aspectele pot diferi. Unul este comportamentul unei specii/unui soi într-un amplasament jos şi altul este comportamentul aceleiaşi specii/aceluiaşi soi plantat într-un areal puţin mai înalt. Aceasta, deoarece condiţiile sunt diferite, temperatura putând avea o variaţie chiar şi de 1-2 grade, ceea ce în condiţii similare cu cele analizate poate fi esenţial pentru viitoarea recoltă. Microclimatul influenţează specia/soiul”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 400 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?