Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

E VREMEA TRUFANDALELOR pe piaţa din Matca

Publicat: 16 mai 2019 - 11:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La începutul lunii aprilie, cultivatorii de legume din Matca, judeţul Galaţi, au ieşit pe piaţă cu primele cantităţi de legume din sere şi solarii.

 

Vasilache GheorgheClick pe poza pentru galerie!

Lui Costache Radu cultura de fasole păstăi i-a adus în ultimii ani cel mai mare venit. “Pe data de 3 aprilie am recoltat în jur de 600 kilograme de fasole, pe care am vândut-o ca pâinea caldă în piaţa de gros din comună, cu 20 de lei kilogramul. La o săptămână distanţă am avut al doilea cules, de 1.700 kg, şi am dat producţia la acelaşi preţ unor intermediari din Bihor, Cluj şi Bucureşti. Astăzi (15 aprilie a.c., nota redacţiei) am început să recoltez din nou, având în solar o formaţie de opt angajaţi. La suprafaţa pe care o am, de 4.300 mp, îmi ia două zile de lucru. Cred că preţul va rămâne acelaşi, deoarece nu avem concurenţă; în Matca, suntem doi-trei producători care am scos fasole pe piaţă”, ne-a declarat bucuros producătorul de legume.
Costache Radu cultivă Aurie de Bacău, un soi de fasole urcătoare, semitardiv, cu perioada de vegetaţie de 54 - 57 zile până la maturitatea de consum, rezistent la bolile şi dăunătorii specifici. Păstaia este dreaptă, uşor curbată, cu lăţimea de 1,9-2 cm, fiind foarte căutată de cumpărători. Fasolea îi va da de lucru cam până pe la 20 iunie. Săptămânal se va duce la piaţă să vândă circa 3 tone de păstăi.

Ardeiul gras, înainte de Paşti
„Acasă am un solar cu încălzire în suprafaţă de 11 ari, în care am pus ardei gras. Am speranţa să ies pe piaţă înaintea sărbătorilor Sfintelor Paşti cu primele cantităţi. Încă nu ştiu preţul, pentru că nu a scos nimeni din Matca până acum”, spera legumicultorul la mijlocul lunii aprilie.
Acesta s-a înscris şi în acest an în Programul Tomata şi va produce aproximativ 5.000 kg de roşii de pe suprafaţa de 11 ari cultivată, aşa cum a reuşit să realizeze anul trecut.
Costache Radu ar fi interesat şi de ajutorul de minimis pentru producţia de usturoi, care se ridică la 3000 de euro pe hectar.

Fără păcăleală, recoltă de castraveţi încă de la 1 aprilie
Încă din primele zile ale lui Prier, harnicii legumicultori au produs cele dintâi cantităţi de castraveţi pentru piaţă. Gheorghiţă Vasilache lucrează împreună cu fiul său Vicenţiu în jur de 60 de ari de solar. A pus, ca şi în anii trecuţi, castraveţi şi roşii. „Am recoltat circa 200 kg de castraveţi şi am mers la piaţă cu ei. Preţul a pornit de la 8 lei kilogramul, apoi a scăzut la 3-3,50 lei/kg. Acum, că e vremea rece şi nu-i marfă, a urcat la 6 lei kilogramul. Eu am prins un preţ bun. Azi (15 aprilie, n.r.) am trecut prin Piaţă. E marfă puţină; nu-i decât salată, la un leu bucata, ridichi - cinci la leu legătura -, câţiva săcuşori de castraveciori şi niţică fasole! O piaţă săracă! După 15-20 mai va fi plină, când vor ieşi roşiile, ardeiul gras...”, ne-a declarat producătorul agricol.
Acesta recoltează de două ori pe săptămână, dar aşteaptă să se mai încălzească. „Culegem în funcţie de vreme. Dacă e cald recoltăm mai des”, a susţinut Gheorghiţă Vasilache.

Ion Rusu - un specialist al culturilor legumicole de câmp
Inginerul Ion Rusu este unul dintre cei mai cunoscuţi legumicultori din Tecuci. În ferma lui, structura de producţie cuprinde 40 de hectare de mazăre verde boabe pentru conservare, un hectar şi ceva de ceapă, cinci de tomate, tot atâtea de ardei gras şi capia, două de vinete şi 10 hectare de pepene galben şi verde. Si-a produs singur răsadurile, mai bine de 650 de mii de fire. A recurs la pastilele de turbă Jiffy, o turbă foarte bine presată, sterilizată cu abur şi fertilizată cu microelementele necesare unei bune dezvoltări a plantelor.
Pentru desfacerea producţiei are încheiate contracte cu Contec Foods, cel mai mare procesator din zonă. „Aşteptăm să intrăm să facem erbicidarea, împreună cu îngrăşămintele foliare, la cultura de mazăre verde pentru boabe şi la ceapă, pentru că a început să răsară. Ne-a plouat, cumulat, vreo 46 litri pe metrul pătrat, suficient pentru culturile de câmp”, a precizat Ion Rusu.

Programul Usturoiul “condimentează” activitatea legumicultorilor
Ion Rusu şi-a manifestat direct interesul pentru Programul Usturoiul, mai ales că s-a triplat schema de ajutor de minimis de la 1.000 la 3.000 euro pe hectar. ”Acuma timpu-i la limită, usturoiul trebuia semănat undeva la sfârşit de februarie, început de martie; la această dată trebuia să aibă 10 cm. Dar se poate încerca, depinde ce sortiment - timpuriu, semitimpuriu - se găseşte, care ar merge semănat acuma. Va prinde toamna, un sezon cu precipitaţii. Usturoiul nu trebuie scos din pământ pe ploaie, ci pe vreme uscată, că altfel nu ai făcut nimic cu el. Eu am cultivat în anii ’90 peste 40 de ari, nu mai mult, că sămânţa este scumpă şi-i cheltuială mare de la început”, a explicat fermierul.
Ion Rusu consideră că îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru schema ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”; deţine o suprafaţă cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp; poate obţine o producţie de minim 3 kg usturoi/10 mp, iar valorificarea o poate realiza în perioada 1 iulie - 29 noiembrie.

Costache Radu_b
Costache Radu: “M-ar interesa cultura de usturoi, însă nu cred că mai pot face faţă, că am un hectar de solar, am un hectar în câmp cu ardei capia şi de-abia fac faţă acolo. Am încercat să cultiv usturoi după Revoluţie, dar nu a mers”.

Vasilache Gheorghe_b

Gheorghiţă Vasilache: „Cea mai mare problemă a noastră este că ne-a intrat putregaiul în roşii şi în castraveţi. Ne-a zăpăcit de tot activitatea în solar. Este inamicul public nr. 1 al culturilor din Matca. Trebuie să vedem cu ce prafuri să dăm ca să scăpăm odată de el!”

Ion Rusu_b

Ion Rusu: „Am două hectare cu vânătă «ultimul răcnet», un hibrid foarte scump, 45 de bani sămânţa, dar foarte productiv, de la un producător olandez. L-am avut anul trecut într-un lot de testare şi m-a convins. În acest sezon vreau să dau lovitura cu pepenii. {i acum am 10 hibrizi în lot experimental, din care patru varietăţi de pepene galben”.


CE SPUN SPECIALITII DE LA MARCOSER?
Condiţiile climaterice din această perioadă (zile ploioase, urmate de zile cu soare) favorizează puternic apariţia şi dezvoltarea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea), una dintre cele mai păgubitoare boli ale legumelor cultivate atât în spaţii protejate (sere, solarii), cât şi în câmp. Atacul cel mai păgubitor, favorizat de umiditatea ridicată (peste 90% mai multe zile la rând, temperaturi scăzute, lipsa aerisirii, nebulozitate persistentă, fertilizarea şi udarea), apare pe fructe (atât tomate, cât şi castraveţi), sub forma unui putregai umed şi moale la locul de inserţie a pedunculului, la suprafaţa căruia se dezvoltă din abundenţă sporii ciupercii de culoare cenuşie. Fructele bolnave se desprind cu uşurinţă şi cad la suprafaţa solului.
Pentru controlul bolii se recomandă efectuarea tratamentelor cu: Switch 62,5 WG, Signum, Teldor 500 SC, Ortiva Top sau Bravo.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 434 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?